Despre „revenirea” lui Urmuz acasă și cum va arăta în curând zona dedicată scriitorului
Urmuz este cunoscut ca o figură legendară a literaturii române din perioada interbelică, considerat ca fiind cel mai original reprezentant al avangardei literare de la noi. El a inaugurat în literatura română ceea ce se numeşte astăzi literatura absurdului, antiproza. Întrucât este născut în Curtea de Argeș și este cel mai vizibil om de literatură din zonă, aspecte la care se adaugă faptul că anul viitor se vor împlini 140 de ani de la naștere și un secol de la moarte, începând cu 11 august, Cetatea Basarabilor a devenit din nou „acasă” pentru scriitorul Demetru Dem. Demetrescu-Buzău, cunoscut în literatură drept Urmuz. Sculptorul Radu Adrian este autorul lucrării realizate din piatră și așezate pe un soclu elegant, ce a fost montată foarte aproape de locul în care s-a aflat odinioară casa unde acesta a văzut lumina zilei, ca fiul unui medic stabilit la Curtea de Argeş (vizavi de Primărie). Chiar dacă locuința sa a fost demolată în 1984, arhitectul Traian Ionescu a reușit în urmă cu ceva vreme, pe baza fotografiilor și a planurilor construcției obținute din arhive, să o recreeze în AutoCad, pentru a ne face o idee despre cum arăta locul în care Urmuz s-a născut și a copilărit.
Amintim că același artist, Radu Adrian, a creat și bustul lui Mihai Eminescu și basorelieful cu chipul lui George Topîrceanu ce se regăsesc la C.C.A. şi, în plus, basorelieful cu chipul lui Urmuz, poposit la noi în luna martie a anului 2019 (lucrarea a fost montată pe clădirea apărută în locul unde, până în anul 1984, s-a aflat casa copilăriei sale).
Deoarece, așa cum am mai spus și cu alte ocazii, Curtea de Argeș este un oraș turistic, Urmuz trebuia adăugat valorii turistice și trebuia scos din anonimat pe plan local. Asta fiindcă, paradoxal, „scriitorul avangardist este mult mai cunoscut în Europa decât în țară și mult mai cunoscut în țară decât în orașul său natal...” (acad. Gh. Păun). Ca atare, eforturile Asociației Culturale „Curtea de Argeș”, prin acad. Gheorghe Păun, au fost susținute de câțiva sponsori generoși care au făcut posibilă achiziționarea pietrei din care a „renăscut” Urmuz. Manopera, geniul și talentul au venit fără plată din partea artistului menționat.
Dezvelirea lucrării s-a petrecut miercurea trecută, în mijlocul unei mulțimi pestrițe de oameni, între care s-au remarcat atât numele obișnuite angrenate în activitățile și inițiativele culturale locale, cât și oaspeți de aceeași talie din București, Rm. Vâlcea, Câmpulung și alte zone. Lor li s-au adăugat reprezentanți ai autorității publice locale și județene.
La cuvânt a fost invitat mai întâi primarul Constantin Panțurescu. Edilul a dat citire câtorva gânduri privitoare la însemnătatea acestui episod pentru municipiul nostru: „Curtea de Argeș este cunoscut mai ales pentru istoria sa, pentru monumentele sale religioase - Biserica Domnească și Mănăstirea... Dar orașul nostru mai are ceva unic: faptul că aici s-a născut în 1883 un important scriitor român, mai cunoscut în Europa decât la noi: Urmuz. Anul viitor vor fi 140 de ani de la nașterea sa și 100 de ani de la moarte. Monumentul pe care l-am dezvelit astăzi face parte dintr-un program mai larg dedicat anului Urmuz, 2023”.
Amintind că scriitorul a devenit sursă de adjective cu care descriem realitatea din jurul nostru - absurdul urmuzian, acad. Gheorghe Păun a detaliat: „Sculptura are un stil personal. Radu Adrian este un foarte bun portretist. Monumentul, stilizat urmuzian în formă și interpretare, este diferit de cel ce înfățișează chipul realist al lui Urmuz din placa de bronz de lângă el. Totodată, fotografia sa cea mai cunoscută este pe peretele unui local care îi poartă numele și care se află pe locul unde a existat casa în care scriitorul s-a născut. De fapt, aici va fi un adevărat complex Urmuz. Dezvelirea acestui bust este doar un pas într-un lung șir de idei care sper să fie materializate de acum până la finalul anului viitor, pentru că 2023 este cu adevărat Anul Urmuz. (...) Urmuz este cu totul aparte și sper ca lumea să afle mai multe lucruri despre el. Sunt cărți de genul <<De la Caragiale la Urmuz>>. Lumea politică de astăzi, de la nivel mondial, nu mai poate fi descrisă de Caragiale - prin umor, maliție, glumițe. A devenit absurdă în multe locuri. Acum, Urmuz este asimilat cumva absurdului. Genul acesta de logică-nelogică, absurd, se potrivește foarte bine lumii de azi în care nu se mai înțelege nimic și de la o clipă la alta se schimbă totul. Anul viitor, unul dintre punctele forte ale programului este un simpozion internațional pe care dorim să îl organizăm. Urmuz a fost tradus în aproape toate limbile europene. Drept urmare, mă aștept să fie un simpozion cu foarte mulți participanți străini, dar vorbind românește, cumva de dragul lui Urmuz. (...) Mai sunt și ale proiecte pe care, însă, nu vreau să le divulg acum.”. Între aceste proiecte, se află și următoarea inițiativă: în zona statuii va fi amenajat un colț de lectură, unde cei care parcurg Bulevardul Basarabilor vor avea acces la cărți semnate de Urmuz sau despre Urmuz.
Vicepreședintele Consiliului Județean Argeș, Adrian Dumitru Bughiu, a precizat că, dat fiind faptul că în 2023 va fi Anul Urmuz în Argeș, și instituția pe care o reprezintă va marca figura scriitorului prin punerea în scenă a unei piese de teatru: „Urmuz a fost și rămâne un personaj, nu doar un scriitor enigmatic, paradoxal... Nu dorea să scrie literatură, dar a influențat literatura, la nivel european și internațional. A scris puțin, însă alții au scris mult despre el și despre opera lui. Este un scriitor de o genialitate intensă. Mă bucură, așadar, demersul academicianului Gheorghe Păun și grija pe care o are, de ani de zile, să îl aducă acasă, la Curtea de Argeș, pe Urmuz. Sunt convins că trebuie să îl aducem în actualitate și în conștiința acestui județ, să ne mândrim cu faptul că Argeșul a dat încă un scriitor de mare valoare culturii naționale și internaționale. Tocmai pentru că anul viitor se împlinesc 140 de ani de la naștere lui Urmuz și 100 de ani de la trecerea sa la cele veșnice, înaintea acestui eveniment, într-o discuție cu domnul academician Gheorghe Păun, am concluzionat că vom încerca și noi, Consiliul Județean, ținând cont și că avem un nou manager la Teatrul <<Alexandru Davila>> - regizorul Dan Tudor, ca anul viitor să marcăm acest eveniment, printr-o piesă de teatru.”.
Toate aceste lucruri sunt datorate acad. Gheorghe Păun, care a adus la lumină detalii noi şi nebănuite despre personalitatea singurului scriitor de renume naţional şi internaţional ridicat din Cetatea Basarabilor. „Urmuz este un clasic, nu un destructurant al literaturii, punând virgulele la locul lor sau căutându-l de nenumărate ori pe Arghezi pentru a-l consulta. (...) Chiar dacă era în răspăr cu toată literatura de până la el, Urmuz era conştient de rigurozitatea scriiturii şi obsedat de perfecţiune!”, a spus acesta cu altă ocazie. Deşi opera sa are în jur de 40-50 de pagini (în funcţie de ediţie), despre Urmuz s-au scris zeci de cărţi, atât din punct de vedere biografic, cât şi critic. Dintre biografiile cele mai „ample” pentru introducere în universul lui Urmuz le recomandăm pe cele semnate de Nicolae Balotă şi Constantin Cubleşan.
