Deputatul Chelaru Mircia: "Ia este arhetipul vestimentar al identității noaste. Haideți să îmbrăcăm Europa în ie!"
Ia face parte din costumul popular românesc din cele mai vechi timpuri, iar rădăcinile sale își au originea în portul tracilor, geților și dacilor. Din basoreliefurile de demult, care îi înfățișează pe daci, poți observa în portul acestora cămăși cu mâneci lungi, cu o croială de tip tunică, albă și lungă, dintr-o singură bucată și pantaloni strâmți și lungi (ciareci, ițari). Portul era completat cu un brâu sau chimir, iar în picioare purtau opinci. Femeile se îmbrăcau cu o cămaşă de pânză (ie), poale şi piese care acopereau picioarele, care ulterior au primit diferite denumiri: catrinţă, valnic, fotă sau opreg. Pe cap, femeile purtau diferite ţesături și podoabe: marame, năframe, cepse sau cununi, iar bărbații – căciuli. În zilele noastre, portul popular autentic, care amintește de portul dacilor, poate fi întâlnit în multe zone din România, cu preponderență în zonele montane, unde influenţele culturale s-au păstrat mai bine.
Unii istorici presupun că ia a fost purtată pentru prima dată în perioada culturii Cucuteni (aprox. 5500 î.e.n.- 2750 î.e.n.), una dintre cel mai vechi civilizații din Europa. Cultura Cucuteni era răspândită pe teritoriul de astăzi al Moldovei, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei și Basarabia. Cămașa era confecționată din pânză de in sau de cânepă, din borangic sau mătase. Simbolul cel mai des întâlnit era crucea, simbol solar stilizat poziționat central. Încă din epocile precreștine, vestimentația avea și un rol de protecție, de aceea vom întâlni multe simboluri cu semnificații magice sau benefice. Primele ii pot fi văzute pe Columna lui Traian și pe monumentul de la Adamclisi, iar cea mai veche și autentică reprezentare a costumului popular se poate vedea în Cronica pictată de la Viena, din 1330, cele 147 de ilustrații ale documentului fiind o sursă pentru istoria culturală din secolul al XIV-lea.
Deși există câteva voci importante care susțin promovarea iei peste hotare, ea este un brand de țară neoficial. Aceasta nu a fost inclusă în patrimoniul UNESCO, însă de Sânziene se sărbătorește ziua iei neoficial.
În acest sens, marți, 31 mai 2022, Gen. (r) Prof. Dr. deputat de Argeș, Mircia Chelaru, a ținut discursul cu numărul 22 în plenul Camerei Deputaților, la Proiectul de Lege privind declararea zilei de 24 iunie drept "Ziua Iei".
"Distinși colegi,
Încep prin a mulțumi cu sinceritate colegilor din Comisia UNESCO, indiferent de apartenența la spectrul politic, de la dreapta spre stânga sau invers, toți au semnat ca inițiator declararea zilei de 24 iunie drept <<Ziua românească a Iei>> pentru că, după cum o să vedeți, ia, ca și patrimoniu universal este pe dosarul în lucru pentru a fi acceptată ca patrimoniu UNESCO. Dragii mei,
Ia nu este doar un simplu obiect vestimentar, îmbrăcat la zile de sărbătoare, sau mai curând, în portul zilnic de cel ce reprezintă inima acestei națiuni: țăranul român și, mai nou, cel care preia această vestimentație dintr-un motiv sau altul. Pentru noi, identitarii, pentru cei care ne batem pentru profilul identitar al acestei națiuni, ia este un memorial al timpului și al ancestralității noastre. Vorbesc despre ancestralitate pentru că ea vine dintr-un adânc al timpului. Mulțumesc în cele din urmă ultimei concluzii date de către Guvernul României care lasă la latitudinea Parlamentului să hotărască oportunitatea votării acestei legi pentru că au fost unele semne de întrebare... Este arhetipul vestimentar al identității noaste! Vă rog să rețineți cum sună în limba română: grai, strai și trai. Aceasta este forma care ne definește și ne produce o diferență specifică față de celelalte populații, popoare sau națiuni. Nu am trecut la o anumită lege pentru a impune portul iei, ci pentru a recunoaște valoarea acesteia în interiorul națiunii române și consfințește acest brand de țară. De ce vă spun acest lucru? Pentru că, iată, renumita <<La blouse roumaine>> pe care a îmbrăcat-o Regina Maria, cu care a negociat inclusiv 4 iunie, Trianonul, este și purtătoare de noroc, și protectoare, din acest punct de vedere, în tradiția și mintea românului. De aceea, domnule președinte de ședință, închei la sugestia dumneavoastră și la obligativitatea timpului, să lansăm acest proiect al bunului universal, un proiect al românilor ca o revanșă și ca o recompensă de suflet, cultură și civilizație românească. Haideți să îmbrăcăm Europa în ie! Mulțumesc!", a fost mesajul încărcat de emoție, transmis în plen de către deputatul de Argeș, Mircia Chelaru.
