Argesexpres.ro - Stiri Curtea de Arges
Fondat în 1999
vineri 1 mai 2026 03:26

Moment cultural la muzeu: „developarea” vieții - imagini și cuvinte

Fiecare fotografie are o poveste. Sau, cel puțin, așa ar fi ideal. Și totuși, sunt fotografii care transcend epicul și devin poezie. La fel cum există poezii care plămădesc imagini. Cumva, aceste două limbaje artistice reușesc să creeze un tandem puternic, ca un vârf de lance, care pătrunde acel univers al sensibilității individului și creează vibrație. Drumul de la poezie la imagine cunoaște și reversul. Cele două arte pot merge mână în mână sau se pot substitui. De altfel, așa cum poezia în sine nu este o meserie, nici fotografia nu este. Creația, în ambele cazuri, este rezultatul pasiunii și al talentului. Cineva spunea la un moment dat că „fotografierea este scriere cu lumină”. Așadar, tot un fel de a scrie; diferă doar modul în care are loc „developarea” - prin imagine sau prin cuvinte.

Manifestările culturale care îmbină cele două arte sunt, în esență, unele dintre cele mai complete și complexe, fiindcă ele aduc înaintea publicului cel puțin două elemente senzoriale. Avem, pe de o parte, imaginea, iar pe de alta - textul citit. Mai apoi, ține de capacitatea autorului de face ca efectul să fie unul convulsiv...

Muzeul Municipal Curtea de Argeș a găzduit în mai multe rânduri astfel de momente și le-a oferit protagoniștilor ocazia de a crea impresie îmbinând aceste două limbaje. Joia trecută, prof. Elena Eșanu-Șerbănescu și dr. Aritina-Mihaela Ionescu au pregătit pentru publicul argeșean o întâlnire cu fotografia și poezia derulată sub genericul „Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai”. Prezenți la manifestare au fost directorul muzeului, Gabriel Moisescu, directorul Bibliotecii Municipale, ing. Marian Ghiță, membri ai Cenaclului Literar local „Nicolae Velea” și alte câteva nume atrase de actul cultural. Volumele „Departe de Omar Khayam”, respectiv „Speranțe și Nostalgii” au fost „susținute” de pe simeze cu o suită de imagini compunând, ca un puzzle, Orașul Regal, surprins prin lentila dr. Aritina-Mihaela Ionescu.

„A privi” și „a vedea”

Deși nu vorbim despre un fotograf „profesionist”, aceasta dovedește un ascuțit spirit de observație și o înclinație aparte pentru frumos. Ochiul său este format să găsească și să surprindă conexiunea individului cu lumea înconjurătoare, cu acest spațiu citadin plin de istorie care se întrepătrunde cu modernitatea. Dintre cele două arte menționate, fără îndoială că fotografia reprezintă forma cea mai realistă de creație. Așa că, prin cadrele expuse, dr. Aritina-Mihaela Ionescu nu a căutat să prezinte o viață de oraș pavoazată, idealizată, ci a selectat elementele existente, pe care le-a trecut prin filtrul propriei sensibilități, le-a regrupat și a oferit, astfel, o imagine de ansamblu despre spectacolul vieții în Cetatea Basarabilor...

Mergând la poezie, în timp ce fotografia ne înfățișează părți din lume, partea lirică scrisă vine cu afirmații despre lume, care, firește, prezintă multă încărcătură subiectivă. De la „a privi”, autoarea trece la „a vedea”. Diferența dintre cele două verbe este considerabilă. Prin „Speranțe și Nostalgii”, dr. Aritina-Mihaela Ionescu se schimbă din simplu contemplator al vieții în analist care caută să înțeleagă ceea ce se află în jur... Mai cu seamă, preocuparea sa se manifestă în direcție spirituală, duhovnicească, multe dintre poeme fiind parcă scurte imnuri de admirație față de Creator, față de „Marele Artist” și „Opera Sa” desăvârșită - lumea, omul. Cunoscute fiind și scrierile anterioare, acest aspect nu reprezintă o noutate. Și totuși, contemplarea nu lipsește, numai că se manifestă în spirit sapiențial: „Cu rădăcinile în Cer,/ Creația Ta/ Învăluie Pământul/ Cu liniște./ Liniștea Credinței/ Urcă spre Cer,/ La Creatorul său./ Adânci sunt lucrurile Tale, Doamne, Toate cu înțelepciune le-ai făcut!” („Liniște”, p. 74). Cunoscătoare a textului Biblic, autoarea „nu caută argumente ca să demonstreze prezența Divinității, ci o prezintă ca atare...”, așa cum a spus și prof. Elena Eșanu-Șerbănescu. Aceasta din urmă a oferit o analiză amplă a simbolurilor, miturilor și temelor dezvoltate în volum.

Rubaiate „înmuiate” în vin

Volumul „Departe de Omar Khayam” este, într-o oarecare măsură, un arc peste timp, o întoarcere la origini, o încercare de a intra în legătură, prin scris, cu marele poet persan, care a fost, pe deasupra, matematician și astronom... Prof. Elena Eșanu-Șerbănescu scrie, în general, despre lucruri care o provoacă și pe care simte nevoia să le pună la adăpost între pagini. Iubește istoria și filozofia și este atrasă cu precădere de personalități ale lumii vechi, pe care le invocă adesea în textele sale - „eroi adevărați”, cum i-ar defini însăși autoarea. Cele 40 de catrene sunt, de fapt, o colecție de rubaiate, cel care a cultivat acest gen de poezie fiind, firește, Omar Khayam. Cum și definiția o spune, un astfel de catren exprimă o idee mistică sau filozofică. Micul volum este o cale prin care autoarea îndeamnă la întoarcerea spre sine. „Ne propulsează spre coordonatele unui univers care ne ține la piept cu bune și cu rele și ne dă prilejul să ne gândim că nu trebuie să apreciem prezentul numai prin acel latinesc carpe-diem, ci trebuie să trecem prin viață valoros și constructiv...”, a spus prof. Florica Popa. Cu alte cuvinte, actul contemplativ nu este gratuit, ci obligă la introspecție, la meditație. Interesant de remarcat este laitmotivul rubaiatelor - vinul, explorat cu îndemânare în conexiune cu diferite idei filozofice și poetice ușor de identificat la nivel textual de către cei care au parcurs numele mari ale literaturii universale... „De tainele ascunse viața mi-am legat/ Nici pân-acum, târziu, nu le-am aflat./ Mai bine beam ulcioare-ntregi cu vin/ Și cerul vieții mi-ar fi fost senin.”. De altfel, știm că vinul este o băutură mistică, întâlnită încă din antichitate în ritualuri religioase și nu numai. Dincolo de asta, vinul este asociat cu erosul de mii de ani - liant, medicament pentru inima rănită, simbol al veseliei și al bunăstării. Pentru poeți, vinul potențează creativitatea. Tocmai aceste aspecte sunt dezvoltate și-n catrenele semnate de prof. Elena Eșanu-Șerbănescu...

 

 

Pin It