Tabiet Cultural - 11 Februarie 2022
Tudor Arghezi, împrumutat cu bani de Carol al II-lea
Înainte să se aşeze la casa sa de la Mărţişor, împreună cu soţia Paraschiva şi cei doi copii, Mitzura şi Baruţu, Arghezi a fost, pe rând, un tânăr care nu și-a terminat studiile liceale, apoi călugărul Iosif de la Mănăstirea Cernica din perioada 1900-1904, diacon și chiar bijutier și ceasornicar la Freiburg (Germania) și Geneva (Elveția). Arghezi și-a încercat norocul și la Londra, iar mai târziu, în 1909, a muncit în Italia pentru a-şi câştiga existenţa.
În anul 1916, România intră în primul război mondial, dar Arghezi și alţi 11 ziarişti şi scriitori se declară în favoarea neutralităţii țării noastre. Din această cauză, trei ani mai târziu, toți aceștia sunt închiși la Penitenciarul Văcărești sub acuzația de trădare și colaboraționism. După un an de detenție, însă, Arghezi și ceilalți ziariști sunt eliberați prin decret regal.
Arghezi avea să mai trăiască o astfel de experiență traumatizantă în 1943. Sub genericul „Bilete de papagal” (ziarul „Informația zilei”) el publică mai multe pamflete foarte acide în urma cărora este anchetat de poliție. La 30 septembrie, însă, poetul publică pamfletul intitulat „Baroane” în care îl atacă pe ambasadorul german de atunci la București, Manfred von Killinger.
Ziarul este imediat confiscat, iar Arghezi ajunge aruncat din nou în închisoare, mai întâi la București, iar apoi în lagărul de la Tg. Jiu. A fost eliberat un an mai târziu, odată cu instaurarea regimului comunist.
De altfel, în anii ce au urmat, Arghezi este reabilitat la iniţiativa lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și este distins cu numeroase titluri şi premii, fiind ales şi în rândurile membrilor Academiei Române. Prețul plătit de Arghezi? A scris articole favorabile lui Dej şi a manifestat înclinaţii socialiste...
În anul 1926, Tudor Arghezi cumpără un teren cu o suprafață de 17.250 mp situat chiar în vecinătatea închisorii de la Văcărești. Aici își construiește celebra casă „Mărţişor”, pe dealul Mărţişorului, și începe să cultive pomi fructiferi şi viţă de vie.
Lucrările de construire a casei, a anexelor gospodăreşti, precum și amenajarea tipografiei unde Arghezi visa să-şi publice singur toate scrierile, s-au întins pe nu mai puțin de 15 ani.
De altfel, Mărțișor este locul unde s-a retras din viața publică și unde a supraviețuit din vânzarea de cireșe, după cum chiar el spunea.
În 1931, la doar un an de la încoronarea lui Carol al II-lea, avea să se consume un episod dramatic din viața lui Tudor Arghezi. Confruntat cu o criză financiară fără precedent, Arghezi îi cere ajutorul generalului Nicolae Condiescu, preşedintele Consiliului de Administraţie al Radiodifuziunii Române, pe care-l roagă nici mai mult, nici mai puțin să intervină pe lângă guvern sau pe lângă Rege pentru a primi ajutor bănesc.
Fără să stea pe gânduri, Carol al II-lea hotărăște ca din fondurile Casei Regale să-i fie oferită lui Tudor Arghezi toată suma de bani de care acesta avea nevoie ca să-și achite datoriile şi să-și termine casa de la Mărţişor.
