Tabiet Cultural - 26 Octombrie 2021

În 1895, România avea cel mai lung și mai măreț pod din Europa
Astăzi, țara noastră se află la coada Europei când vine vorba despre infrastructură. Totuși, au fost perioade în care în România se dădea tonul în materie de construcții. De exemplu, în anul 1895, pe teritoriul nostru se putea circula pe cel mai lung și mai măreț pod din Europa. Noi am avut, de-a lungul timpului, personalități care au marcat perioada în care au trăit prin faptele lor. Unul dintre aceste personaje a fost Anghel I. Saligny. De-a lungul carierei, acesta a fost academician, inginer constructor, ministru și pedagog român.
Punctul culminant al carierei lui Anghel Saligny a avut loc în anul 1895, când a fost inaugurat podul de la Cernavodă. Cinci ani a durat construcția podului care a avut drept scop realizarea legăturii feroviare între București și Constanța. Startul lucrărilor s-a dat la data de 26 noiembrie 1890. După ce Guvernul României a analizat mai multe proiecte internaționale a decis ca de construcția podului să se ocupe Anghel Saligny, care era cunoscut drept unul dintre cei mai buni ingineri din lume în proiectarea și construcția podurilor și silozurilor cu structură metalică, respectiv de beton armat.
La acel moment, Anghel Saligny avea 34 de ani și la inaugurarea podului a fost atât de sigur pe creația sa încât a stat pe o șalupă sub el, fiind sigur că nu se va prăbuși când va fi testat. Așadar, în anul 1895, în prezența lui Carol I două trenuri au traversat podul pentru a verifica dacă sunt probleme sau nu. Primul a avut 60 de km la oră și 15 vagoane după el, iar cel de-al doilea a mers cu 80 de km pe oră.
La vremea respectivă, podul era cel mai lung din Europa și costase 35 de milioane de lei aur. Construcția a fost realizată la 30 de metri deasupra Dunării, pentru a permite trecerea vaselor cu cele mai înalte catarge. La inaugurarea construcției, Carol I a bătut simbolic ultimul nit, care era de argint. După ce a fost inaugurat, podul de la Cernavodă era al treilea din lume ca lungime. O construcție impresionată pentru acea vreme, care a scos în evidență geniul ingineresc al lui Anghel Saligny. Inițial, construcția a primit numele de Podul Regele Carol I, dar a fost redenumit ulterior Podul Anghel Saligny.
În timpul Primului Război Mondial, acesta a suferit importante avarii din cauza minelor puse de trupele române pentru a bloca avansarea inamicilor. În anul 1921, autoritățile române au decis reconstrucția podului, care a fost folosit până în anul 1987 când a fost realizat unul nou. Podul este înscris în Lista Monumentelor Istorice sub denumirea „Podul Carol I” cu statuile „Dorobanții”.
