Un act cultural de excepție, cu scriitori vâlceni, în Urbea Basarabilor
Prietenia dintre iubitorii de cultură vâlceni și cei argeșeni este, de la un an la altul, tot mai bine sudată și, prin urmare, tot mai fertilă, dovadă că acțiunile pe care le desfășoară împreună propășesc în ceea ce privește calibrul protagoniștilor și al tematicilor abordate. O valoroasă întâlnire de toamnă s-a derulat zilele trecute în Cetatea Basarabilor, cu prilejul poposirii la Curte a Caravanei „Citiți românește!”, din care au coborât „înarmați” cu cărți proaspete și vești calde de peste Topolog nu mai puțin de 4 autori: Ana Calina Garaș, Ioan Barbu, Constantin Argeșanu și Costel Nedelcu. Și nu au venit singuri, pentru că au avut alături doi „soli” care să-i (re-)prezinte fidel: prof. dr. Mihaela Rădulescu (președinte al Societății Culturale „Anton Pann” din Rm. Vâlcea) și Octavian Apostolu. Gazdă le-a fost managerul Bibliotecii Municipale, ing. Marian Ghiță (în rol de moderator), care i-a instalat confortabil în sala mare de la Muzeul Municipal, acolo unde n-au întârziat să apară nici oaspeții. La inițiativa scriitorului Ioan Barbu (membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Sibiu), prietenii vâlceni au venit și cu un dar „de sezon pandemic”, constând într-o donație impresionantă pentru Biblioteca Municipală: 10.000 de măști de protecție.
„Rotonda Valahă”, din nou la Curtea de Argeș
Revenind la subiectul întrunirii, în prim plan au tronat cele cinci cărți semnate de autorii amintiți, care au flancat nr. 22 al revistei „Rotonda valahă”, aflat la o primă întâlnire cu publicul, întrucât abia ieșise din cuptorul tipografic. Cu o elocință culturală caracteristică, Ioan Barbu - rédacteur en chef (că tot iubește franceza și scrie în această limbă) - a prezentat în linii mari conținutul, amintind despre colaboratori, realizări și planuri de viitor. Pentru cei care nu știu încă (deși nu este prima oară când ajunge la noi), „Rotonda Valahă” se numără printre cele mai apreciate reviste de literatură, artă și civilizație de pe meleagurile românești. Ea a fost fondată de profesorul și scriitor Ioan Barbu și apare trimestrial, la Rm. Vâlcea, sub egida Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Sibiu, și a Asociației Culturale „Curierul de Vâlcea”.
Sigur, când vorbim despre o revistă, ne gândim la un număr definit și limitat de pagini, la un aspect subțirel, „răsfoibil” și având o masă neglijabilă. Ei bine, nu este și cazul acestei reviste, care arată mai degrabă ca o teză de doctorat în toată regula, însumând uneori chiar și 500 de pagini peste care se așterne chintesența produselor culturale-artistice-literare tezaurizate într-un trimestru, aparținând unor nume arhicunoscute, precum Ioan Aurel Pop (șeful Academiei Române), istoricul Dinu C. Giurescu, regretații George Anca și Nichita Stănescu, istoricul Gheorghe Buzatu, Ion Andreiță, Paul Aretzu, Tudor Nedelcea, Simion Bogdănescu, Magda Cârneci, alături de scriitori, artiști și critici care, la rândul lor, avansează pe acest drum al (re-)cunoașterii. „Profit de această ocazie ca să vă fac invitația celor care scrieți și iubiți literatura sau arta să ne trimiteți materiale spre publicare. Le vom analiza, vom selecta și le veți regăsi în paginile revistei”, a transmis Ioan Barbu.
„Să ne respectăm limba”
După un an și jumătate de pandemie, Caravana Culturală „Curierul de Vâlcea” și-a reluat activitatea, începând cu orașul nostru, lucru pe care-l putem considera o mică favoare. „Vrem să aducem în fața dvs. cartea românească, slova românească veche, pe care mulți au uitat-o. Au dispărut denumirile românești și nu ne mai place să vorbim deslușit în limba străbunilor noștri. Noi vrem să schimbăm lucrurile!”, a adăugat scriitorul, care a vorbit despre respectul faţă de limba română, despre relaţia cu folclorul şi mitologia din spaţiul autohton - pe care suntem datori să le conservăm - și despre atenţia sporită pe care trebuie să o dăm istoriei, fiindcă doar așa putem ști cine suntem, de unde venim...
Despre spiritualitatea „Dacilor nemuritori”
Momentul editorial a fost, în ansamblu, mai mult decât o simplă lansare de carte, poate altfel aridă, iar asta se datorează subiectelor tratate de lucrările aduse înaintea publicului argeșean. Întrucât în grupul de invitați s-a aflat și o doamnă, acesteia i-a fost acordată întâietate la cuvânt și prezentare. Ana Calina Garaș a fost introdusă de către criticul Octavian Apostolu (de profesie actuar, soț al scriitoarei), care a oferit o analiză concisă a cărții cu aproape valoare de document - „Daci nemuritori”, situat pe muchia subțire dintre ficțiune și nonficțiune, care se dorește un exercițiu de explorare prin lumea străvechilor noștri înaintași. Se înțelege, autorul concentrează firul narativ pe civilizația și cultura geto-dacilor, însă merge pe două filiere - izvoare istorice și mituri, asezonate cu imagini din situri arheologice, astfel că rezultatul este o lectură atractivă. „În carte sunt 133 de imagini, din diferite surse, toate acreditate, care spun mai mult decât o pot face cuvintele. Veți remarca o alternanță între epic și poetic, pasaje de istorie cu secvențe de război și pace, scene de viață comuntiară, cu datini și sărbători care au ajuns până în zilele noastre...”, a menționat criticul. Autoarea romanului a afirmat că, de-a lungul cercetării care a precedat cartea, a înțeles ce fel de înaintași am avut: „Dacii sau geto-dacii au fost mânați de o spiritualitate extraordinară și au ajuns la înțelepciunea nemurii, în sensul că ei știau că poți deveni nemuritor când sufletul tău este lumină. Erau învățați să nu aibă frică de moarte, dezvoltând în ei această stare de sacrificiu, de vitejie, spunând că cei care mor se vor întoarce”.
Costel Nedelcu, un dibace stilist
Cartea „Violetta de Sadova” își primește titlul de la cea de-a treia povestire din micuțul volum de proză semnat de acest autor care, deși pășește relativ târziu în spațiul scriitoricesc, se dovedește a fi „un atent culegător de metafore și un dibace stilist” (prof. dr. Mihaela Rădulescu), iar acestă definiție este justificată prin aceea că el reușește să rețină tensiunea interioară într-un filon epic de scurte dimensiuni. Deși textele sale țin de universul ficțional, ele au, însă, strecurate în subsidiar aspecte regăsibile în realitatea cotidiană, unele chiar din registrul autobiografic. Totodată, sunt identificate elemente ce țin de preocupări politice și economice ale autorului, iar asta se remarcă mai ales în prima proză, unde avem de a face cu o „prezentare într-o formă caleidoscopică a unei societăți aproape în derivă, de după anii 90”. Iată ce a spus criticul Mihaela Rădulescu: „Autorul știe să însăileze la nivel filigranat că democrația, la nivel ideologic, a fost bine înțeleasă. Faptic, însă, nu a fost bine realizată.” Aceasta a analizat mai departe contextul simbolic al scriiturii, livrescul, comunicarea, mesajul din spatele nivelului expresiv - adică toate acele piese care întregesc un cadru al povestirii absolut minunat. „Costel Nedelcu este prozatorul care, într-o singură carte, reușește să dea hrana interioară a epicului prin simboluri, personaje și întâmplări verificabile sau nu în contextul verosimilului...”, a fost concluzia sa.
Constantin Argeșeanu - scriitor „teribil”
Deși este scriitor puternic în Vâlcea, cu deja 12 cărți publicate și membru al Uniunii Scriitorilor din România din 2016, Constantin Argeșeanu nu încetează să surprindă. Cea mai recentă apariție editorială a sa - „Retrăire”, este un melanj inedit de filozofie culeasă din mai multe culturi de pe glob - ideologie indiană, metafizică chineză, budistă etc., o lucrare brodată atent și migălos cu semne, sensuri, simboluri care pur și simplu resuscitează cititorul... Prin romanul autobiografic intitulat sugestiv „Retrăire”, autorul merge pe un dublu palier interpretativ. „Fiecare element component al cosmosului este regăsit la filieră miniaturală în esența noastră interioară... Am spune că este un roman filozofico-psihologic, dar greșim, pentru că nu ne putem limita doar la acest aspect. Autorul alternează planul real, concret, banal, contemporan și ne trezim în fața unui dialog cu limbaj caricatural voit, care ne amintește fidel de dialogurile reale din acea zonă a Olteniei în din care provin personajele. Întorcându-ne la universul autobiografic, el rememorează fiecare fir al trecerii prin viață, chiar din momentul conceperii, într-un registru popular-arhaizant... Dar, în același timp, se face o conexiune în planul simbolic al geometriei universale cu ființarea cosmică, din neant... Big-Bang-ul. Teribil scriitor...”, a explicat Mihaela Rădulescu.
Ioan Barbu - „Două țări surori” și „Vara cade într-o zi de miercuri”
Într-o carte lizibilă, ușoară, despre România și Franța, Ioan Barbu evocă amintirile trecerii prin aceste două tărâmuri. „Două țări surori” este rezultatul însemnărilor de călător și scriitor/jurnalist, căci are dublă ipostază, care înregistrează cu ochi obiectiv lumile pe care le parcurge. „Cartea este scrisă în sistem bilingv și prezintă ceea ce se ascunde în spatele teritoriilor geografice, similitudini în materie de cultură și civilizație...”, a punctat criticul Mihaela Rădulescu. Cât privește „Vara cade într-o zi de miercuri”, aceasta cuprinde povestiri scurte aflate la granița cu schița, iar autorul trece printr-o panoplie tematică, de la spațiul social, imediat tangent, la unul oniric, al visării, mult mai atractiv și mai convingător... „Autorul merge dinspre povestirea de tip monografic, social, ne trece prin cea dramatică, chiar tragică, și ajunge la una în care spectrul oniric dă legitimitatea înțelegerii și interpretării într-un sens simbolic... La finalul textelor, însă, încă nu suntem lămuriți dacă faptele s-au întâmplat sau nu... Rămâne de văzut cum vor înțelege și ceilalți cititori”, a fost dezvăluirea prin care prof. dr. Rădulescu a invitat la lectură.
La rândul lor, cu frapantă modestie, autorii au avut mici intervenții prin care și-au motivat alegerile tematice. Evident că fiecare a încercat în textele sale să dovedească indubitabile calităţi artistice prin care să „gâdile” spiritul cititorului ce rămâne să experimenteze pe cont propriu plăcerea lecturii... Cu atât mai mult cu cât cărțile au fost oferite gratuit pentru cei care au participat la actul cultural...
