VLADISLAV I (VLAICU), UNUL DINTRE CEI MAI DE SEAMĂ DOMNITORI AI NEAMULUI ROMÂNESC (II)
2. Misiunile Voievodului Vlaicu. Relații matrimoniale de interes statal
Primii voievozi ai Valahiei (după Negru Vodă) s-au confruntat, într-un fel sau altul, cu tendințele expansioniste ale regilor maghiari. În acele condiții vitrege de funcționare și consolidare statală, ei au derulat acțiuni complexe de natură diplomatică, militară (îndeosebi) și economică pentru apărarea independenței, libertăților naționale, precum și a credinței ortodoxe a neamului românesc.
Având în vedere rolul major jucat, de apărare a ființei naționale și de afirmare a conștiinței de neam (românesc - descendent din cel geto-dac), Vlaicu Vodă, celebrul domnitor al Țării Românești, este relevat ca personaj principal (în mod deosebit) de către eruditul dramaturg Alexandru Davila (1862-1929; fiul generalului medic Carol Davila - întemeietor al școlii moderne de medicină în România) în piesa "Vlaicu Vodă" jucată cu succes în anul 1902 (pe 12 februarie, în premieră) pe scenă Teatrului Național din București. În același an, la Editura Socec (din capitală) a fost tipărită cartea (drama istorică) cu titlul "Vlaicu Vodă" (prima ediție a lucrării autorului amintit).
În contextul relevat, misiunile deosebit de importante ale lui Vladislav I (Vlaicu) în slujba Țării Românești, pe care a condus-o cu dârzenie și demnitate pentru păstrarea și dezvoltarea identității naționale a poporului său, au fost identificate cu certitudine de către experții în cercetări arheologice și istorice, rezultând fapte remarcabile ale acestui mare Domnitor și erou național din vechime, deosebit de importante pentru toți românii de astăzi și de mâine.
Coexistența în condiții amiabile și de într-ajutorare (economică și militară) a Țării Românești cu Țaratele Bulgare - de Vidin și de Târnovo -, precum și cu Țaratul Serbiei se explică, tocmai, prin relațiile matrimoniale încheiate în acele vremuri între persoane princiare aparținând Curții domnitoare de (la) Argeș cu descendenții statelor din proximitate amintite, (ținându-se cont și de apartenența religioasă). În acest sens este important de remarcat căsătoria, ce a durat în perioada cca. 1322-1345, a Teodorei de Valahia (fiica celebrului Voievod Basarab I) cu Țarul Ivan Alexandru al Bulgariei (fiind prima soție a acestuia cu care a avut patru copii, unul dintre ei - Ivan Strațimir a devenit Țarul de Vidin în perioada 1356-1396; ulterior după despărțirea produsă, că urmare a deciziei țarului de a se recăsători cu o evreică convertită la ortodoxism tot cu numele de Teodora, s-a călugărit - devenind monahia Teofana; ulterior a fost canonizată, fiind astăzi nominalizată ca Sfântă în calendarul ortodox al Bulgariei - unde este și sărbătorită cum se cuvine).
Evoluția ulterioară a relațiilor dintre Curtea statală valahă cu celelalte amintite (respectiv cu Țaratele bulgare și Serbiei) a determinat că cele două fiice ale Voievodului Nicolae Alexandru (fiul lui Basarab I) - Ana și Anca (rezultate din căsătoria cu a doua soție - catolica Clară Dobokay; surori vitrege ale lui Vlaicu Vodă) să se căsătorească la rândul lor, prima cu țarul Ștefan Uroș al IV-lea al Serbiei și cea de-a două cu țarul de Vidin - Ivan Strațimir (cel amintit).
În scopul nesusținerii unor confuzii perpetuate în spațiul publicistic, cum că doamna Clara Dobokay este mama naturală a lui Vlaicu Vodă, consider că este important să remarc faptul că, Voievodul are ca părinți pe Nicolae Alexandru și pe Maria (prima soție a Domnitorului valah), o prințesă din Serbia sau Bosnia (potrivit aserțiunii lui Nicolae Iorga în "Istoria Poporului Românesc". Volumul 2, București, 1922. p. 21).
Așadar, doamna Clara a fost evidențiată ca fiind mama vitregă a lui Vlaicu Vodă nu numai de către Alexandru Davila și Nicolae Iorga în operele lor, dar, mult mai recent, și de către Mihai-Florin Hasan în articolul extins ,,Aspecte ale relațiilor matrimoniale munteano-maghiare din secolele XIV-XV”, varianta limba română, publicat în "Revista Bistriței XXVII", 2013, p. 148. Aici, eruditul istoric publicist, afirmă în mod argumentat existența a două documente (emise încă din timpul vieții doamnei Clară) din care rezultă cert copiii ei cu Voievodul Nicolae Alexandru, respectiv cele două fiice ,,Anca și Ana - căsătorite cu doi țari balcanici” (amintiți), precum și fratele lor Radu I (devenit ulterior, după Vlaicu, domnitorul Țării Românești). Mai mult, în toate evocările istorice atât la nivel județean, cât și la nivelul municipiului Curtea de Argeș, doamna Clara Dobokay (descendența unei familii nobiliare maghiare din Transilvania) a fost și este prezentată în mod elocvent, ca fiind mama vitregă a renumitului Domnitor muntean Vlaicu Vodă.
~ Va urma ~
