Florin Horvath scoate la lumină „miracolul dacic”
Scriitorul Florin Horvath a poposit joia trecută la Centrul de Cultură și Arte „George Topîrceanu” însoțit de cele două cărți apărute în cursul anului 2021: „Acolo unde se-nfiripă iertarea” și „Vlaherne. Mica Dacie din inima Byzanțului”. Acestea continuă seria de scrieri prin care autorul își propune să scoată la iveală, spre cunoașterea tuturor celor ce doresc să fie în posesia aevărului istoric, detalii extraordinare despre „Nașterea Daciei/Nașterea României”: „O lacrimă pentru Măria Sa” (1987), „Voievodul Albastru” (2001), „Coroana celor şapte mari maeştri” (2001), „Îndreptar francmasonic” (2004), „125 de ani de lumini şi umbre în francmasoneria românească” (2005), „Un templier la Sarmizegetusa” (2009), „Legenda Marelui Zalmoxis” (2010), „Ultimul festin” (2011), „Îndreptar heraldic” (2012), „Vecernie la amiază” (2013), „Umbrele Nevăzutului” (2015), „De la Zalmoxis la Sarmizegetusa” (2016), „Naşterea Daciei” (2019), „Eşafodul cu fantome” (2019), „Testament din ţara lucrurilor ascunse” (2020). Academicianul Gheorghe Păun a fost moderatorul acestui eveniment editorial și l-a avut ca invitat pe istoricul Ștefan Dumitrache, la rândul său cunoscut pentru apetența în ceea ce privește culisele istoriei. De altfel, se poate spune despre cei doi - Florin Horvath și Ștefan Dumitrache - faptul că, dincolo de dorința de a scoate la suprafață adevărul cât mai purificat despre originea noastră ca popor, sunt mânați și de o curiozitate personală nețărmuită, ceea ce explică volumul mare de cunoștințe din domeniu pe care aceștia-l posedă. La început, acad. Gheorghe Păun a citat din textul de pe coperta a patra a cărții „Legenda Marelui Zalmoxis” ceea ce se poate numi „motivația” autorului: „…Și a fost cu putință, prin voia Celui de Sus, ca eu să împărtășesc bucuria de a fi aflat, în taina Muntelui Sacru, miracolul legendei Marelui Zalmoxis.” Cărțile sale sunt alcătuite sub forma unor romane istorice, autorul împletind multitudinea de informații culese de-a lungul anilor de cercetare cu un fir narativ captivant. Sigur că am putea spune că avem de a face cu acea romanțare a istoriei care facilitează sădirea informațiilor în conștiința cititorilor și care are „defectul” de a cădea în „păcatul” ficțiunii, însă este important de reținut faptul că Horvath pune acțiunea pe seama unor personaje reale, consemnate în documentele vremii. Totodată, faptele relatate, evenimentele și informațiile sunt verificate - potrivit afirmațiilor scriitorului. Horvath oferă posibilitatea de cunoaștere a istoriei noastre de început prin „pastile”, sub forma acestor cărți, dozate aproape medical, autorul conștientizând faptul că nu se poate pune semnul egal între cunoașterea unei părți și cunoașterea în ansamblu. Dar, cel puțin, stârnește curiozitatea și creează o idee despre ce a fost cândva. Asta, cu atât mai mult cu cât scopul său este să „acopere” perioade mai puțin sau deloc explorate de manualele școlare ori de cărțile de istorie care se concentrează cu precădere pe evenimentele recente, mai la îndemână... Florin Horvath mai are în pregătire două volume, dorința sa fiind să ajungă până la anul 1000. „E bine ca toate aceste lucruri să le știm și să le aducem către sufletul tinerilor, pentru că nu ne dorim ca aceștia să rămână fără rădăcini. Despre ce a urmat după anul 1000 s-au scris destule în cărțile de istorie. Despre ce a fost înainte, în ceea ce privește Dacia, sunt mulți care știu adevăruri profunde și nu vor să se cunoască. Eu nu le țin pentru mine, ci vreau să devină adevăruri știute de cât mai mulți!”, a spus scriitorul. La rândul său, Ștefan Dumitrache s-a ferit să dea prea multe detalii din cărți, pentru a nu strica surpriza lecturii, însă a ținut să sublinieze faptul că acestea merită citite fiindcă au un conținut valoros.
