Tabiet cultural - 20 MAI 2021
Top 10 trădări din istoria României
- Alexandru Ipsilanti, omul pe care Tudor Vladimirescu n-ar fi trebuit să și-l facă aliat
Moartea lui Tudor Vladimirescu și înfrângerea revoluției conduse de el, în 1821, s-au datorat trădării de către cei cu care se aliase, eteriștii conduși de Alexandru Ipsilanti. Eteria, organizație europeană dedicată eliberării creștinilor - și îndeosebi a grecilor - de sub stăpânirea otomană a avut filiale în multe țări ale Europei. În Țara Românească influența ei s-a manifestat cu precădere în evenimentele asociate revoltei din 1821. Dorind să contribuie la eliberarea Valahiei de sub apăsătoarea vasalitate față de Înalta Poartă otomană și să o scape de flagelul domniilor fanariote, Tudor Vladimirescu a îmbrățișat idealurile Eteriei și a încheiat o înțelegere cu conducătorul acesteia, Alexandru Ipsilanti. Se bizuiau pe sprijinul Rusiei; aceasta, însă, a dezaprobat mișcarea. În plus, organizarea armatei eteriste lăsa mult de dorit; trupele nedisciplinate ale lui Ipsilanti au jefuit pe drum multe gospodării, stârnind nemulțumirea populației românești. Înțelegerea dintre Alexandru Ipsilanti - devenit epitrop general al Eteriei - și Tudor Vladimirescu, conducătorul mișcării în Țara Românească, prevedea că Ipsilanti - după ce trecuse prin Moldova și Muntenia - să iasă din țară cu trupele sale, pentru a nu stârni o reacție dură și o intervenție armată din partea turcilor. Dar, când a devenit evident că Ipsilanti nu era un conducător și un aliat de nădejde, conflictul între cei doi a ajuns atât de grav, încât Alexandru Ipsilanti a hotărât să se descotorosească de Tudor Vladimirescu, printr-un complot. Prin trădare, Tudor Vladimirescu - pe care poporul îl numea deja „domnul Tudor”, - a fost ridicat de la Golești și apoi asasinat la Târgoviște.
