Tabiet cultural - 22 APRILIE 2021
Ipoteza Marii Frăţii Getice
Datate în secolele IV-V î.Hr., coifurile princiare „cu ochi” geto-dace descoperite pe teritoriul României au generat apariţia unei ipoteze aflate la graniţa dintre posibila realitate şi imaginaţia înflăcărată a pasionaţilor de istorie legate de existenţa unei familii princiare puternice sau a unei Frăţii a cel puţin cinci mari căpetenii ale geto-dacilor - persoane deosebit de importante, care au deţinut coifuri de aur şi argint conţinând, absolut straniu, aceleaşi motive şi având aproape aceleaşi însemne încrustate pe ele. Coifurile din aur şi argint au fost găsite la sute de kilometri distanţă unul de altul, în locuri diferite, dar toate datează din aceeaşi epocă şi au asemănări uluitoare. Luate în ordine alfabetică, avem Coiful de la Agighiol (Tulcea), Coiful de la Coţofeneşti (Prahova), Coiful de la Cucuteni-Băiceni (Iaşi), Coiful de la Peretu (Teleorman) şi Coiful de la Porţile de Fier (Mehedinţi). Dacă marcăm pe o hartă locurile în care au fost descoperite cele cinci coifuri din aur, se formează un arc de cerc între Munţii Carpaţi şi fluviul Dunărea, începând din capătul nord-estic, de la Iaşi, apoi trecând prin Tulcea, prin Prahova, urmat de Mehedinţi şi încheindu-se în colţul sud-vestic al ţării, lângă punctul de intrare a fluviului Dunărea în ţara noastră, la Cazane. „Existenţa unei legături strânse între conducătorii triburilor tracice aflate la nord de Dunăre sau chiar şi cu cei de pe malul sudic, din Bulgaria de azi, ar putea părea, la prima vedere, speculativă”, potrivit arheologului Vasile Boroneanţ.
Sursa: Muzeul Naţional de Istorie a României
