Tabiet cultural - 10 MARTIE 2021
De ce se potcovesc caii?
Potcovitul este un meşteşug vechi, practicat în urmă cu zeci de ani, în care sunt folosite ciocanul şi nicovala pentru producerea potcoavelor, care ulterior se prind pe copita calului. La momentul actual există păreri pro şi contra despre potcovirea cailor sau nepotcovirea lor. Pe de o parte, sunt adepţii cailor potcoviţi argumentând importanţa practicii pentru sănătatea acestora. În schimb, de cealaltă parte, susţinătorii libertăţii calului cer ca animalul să poată alerga liber, nepotcovit. Aceştia atrag atenţia asupra problemelor circulaţiei sanguine pe care le pot avea patrupedele din cauza potcoavelor. De regulă, un durata medie de viaţă a unui cal este de 30 de ani, în funcţie de sănătatea şi de condiţiile în care trăieşte. Meşteşugul potcovitului este o meserie moştenită din generaţii şi dusă mai departe cu simţ de răspundere. În zilele noastre, meşterii potcovari se găsesc într-un număr destul de mic, de obicei prin satele de la ţară, acolo unde locuitorii au cai atât pentru munca la câmp, cât şi pentru a se deplasa. "Lumea a îmbătrânit, iar tineretul nu se mai ocupă. Eu continui fiindcă ţin la tradiţie. Meseria asta am pornit-o din 1985, am fost ucenic la Glăjărie, unde am învăţat meserie. Moşu (bunicul - n.r.) a murit la 92 de ani şi mi-a zis să nu desfiinţez meseria. Acum nu mai am cu cine să mai lucrez. Am doi băieţi, dar nu le place. Nu pot să-i oblig. E o muncă mai grea, miroase, dar mie îmi place. (…) Un potcovit de nou durează cam 3 ore, făcut de la zero. Se face din platbandă, tăiat din pană colţurile, pregătim totul dinainte. La potcovitul de iarnă punem widia pe el. Sunt cai care umblă şi vara cu potcoave de iarnă, dar nu toţi caii rezistă la aşa ceva. Cei mai slabi în copite nu rezistă, trebuie să le pui de vară. Sunt cai care nu sunt deranjaţi, pot să meargă oricând şi cu cele de iarnă, potcoava are durabilitate mare şi rezistă", a spus Ioan Călin Husar, potcovar din tată-n fiu. Mustangii, caii sălbatici din America de Sud, trăiesc în libertate, în preerile nepopulate de om şi în herghelii foarte mari. Caii sălbatici care trăiesc în libertate în Nevada, în ciuda faptului că parcurg zilnic distanţe foarte lungi, aveau copitele într-o stare foarte bună, fără a fi potcoviţi. "Nu pot să zic exact câţi cai potcovesc pe an, dar nu foarte mulţi. Un cal se potcoveşte cam în două ore şi jumătate, depinde cum stă la potcovit. Dacă stă bine, merge repede treaba, dar altfel, trebuie să ducem muncă de lămurire şi durează mai mult. Te mai sfădeşti cu ei, dar îi dovedesc pe toţi, că nu mi-e frică de ei. Potcoava trebuie prinsă bine. Dacă nu o prinzi cum trebuie, nu ţine, iar caii aceştia lucrează la pădure, nu stau în grajd. Fac activitatea asta din pasiune, ca să menţin vie o tradiţie, fiindcă oamenii au nevoie de potcoave pentru cai" a completat Ioan Călin Husar. Pentru a putea face trecerea de la potcovirea la nepotcovirea cailor, proprietarul trebuie sa aibă mare grija de cal, atât prin asigurarea unor condiţii bune de adaptabilitate cât şi prin verificarea periodică stării copitelor. Caii care sunt ţinuţi nepotcoviţi trebuie îngrijiţi atent pentru menţinerea picioarelor sănătoase. Calul are nevoie de libertate şi de mişcare zilnic. Dacă proprietarul îşi ţine calul închis şi nu-l lasă să se plimbe măcar 3 km, starea şi sănătatea calului nu vor fi niciodată bune.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
