Mircea Băduţ şi "Întoarcerea Perenă" - lansare de carte în Cetatea Basarabilor
Marţi, la Centrul de Cultură şi Arte "George Topîrceanu" (manager, ec. Simona Hirică), Biblioteca Municipală Curtea de Argeş (manager, ing. Marian Ghiţă) a derulat în parteneriat cu instituţia gazdă un eveniment editorial în centrul căruia s-a aflat scriitorul Mircea Băduţ, scriitor şi inginer vâlcean care a scris unsprezece cărţi tehnico-ştiinţifice (de informatică aplicată) şi şase cărţi de beletristică (proză scurtă ficţională; proză eseistică de nuanţă filosofică, psihologică şi antropologică). Date biografice despre acesta au fost prezentate de moderatorul Marian Ghiţă. Astfel, s-a aflat că invitatul este autorul a peste patru sute de articole tehnico-ştiinţifice pentru reviste din România şi din Europa (CAD Report, CHIP, ComputerWorld, ENERGIA, GEOconnexion, GEOinformatics, Hello CAD FANS, IT Trends, My Computer, NET REPORT, PC MAGAZINE, PC REPORT, PC WORLD, Tehnicã si Tehnologie, Market Watch). În domeniul cărţilor tehnico-ştiinţifice, Mircea Băduţ a inventat conceptul editorial "...în trei timpi": fiecare subiect/subcapitol din carte este prezentat pe trei nivele distincte de accesibilitate (începător, mediu, avansat - însă cu o redundanţă minimă), astfel încât cititorul îşi poate alege singur nivelul potrivit pentru auto-instruire. Două dintre cărţile sale au fost create astfel (Calculatorul în trei timpi, AutoCAD-ul în trei timpi). O parte dintre prozele sale scurte au apărut şi în publicaţii precum Almanahul Anticipaţia (1997); Almanahul Science-Fiction (2007, 2008); revista Helion; Dilema veche (2007, 2013, 2015); Antologia CSF 2019. Totodată, unele eseuri de antropologie semnate de Mircea Băduţ au apărut în reviste naţionale sau locale.
Autorul s-a ivit pentru a doua oară la Curtea de Argeş ca protagonist în cadrul unui eveniment editorial şi, chiar dacă actualul context al pandemiei a impus reguli care generează un aer de ostilitate şi superficialitate a activităţilor de acest tip, s-a încercat "îndulcirea" ambianţei printr-un dialog deschis şi un caracter mai puţin formal al întrunirii. Cartea lansată, intitulată "Întoarcerea Perenă", cuprinde 13 texte - proză scurtă şi eseuri de factură antropologică, o treime dintre ele reluate dintr-un volum anterior ("Întoarcerea fratelui risipitor", 2014).
Prof. Constantin Voiculescu, preşedintele de onoare al Cenaclului literar local "Nicolae Velea" de pe lângă Biblioteca Municipală" a intervenit cu o expunere concisă despre Dimitrie Cantemir, titan al literaturii române remarcat prin activităţile deosebit de complexe în întreaga sferă a cunoaşterii valorilor culturale şi spirituale, asumându-şi rolul de ambasador constant şi asiduu al culturii şi valorilor româneşti, cărturar de formaţie enciclopedică, despre care s-a spus că a fost cel mai important promotor al umanismului şi preiluminismului românesc din secolele XVII-XVIII. De la expunerea acestuia s-au trasat paralele de interpretare şi plasare contextuală către cea mai interesantă parte a volumului, care o reprezintă proza scurtă "Ultimele zile. Giordano şi Galileo", o reinterpretare a ultimelor momente din vieţile celor doi mari oameni de ştiinţă care au fost victime ale Inchiziţiei catolice pentru "vina" de a susţine că Pământul este cel care se învârte în jurul Soarelui. Textul păstrează o stilistică arhaică pentru culoarea de epocă şi se compune din cuvinte simple, cititorul descoperind un lexic relativ restrâns, care, paradoxal, redă trăiri şi gânduri ale personajelor de o compelxitate frapantă. Concret, această proză scurtă se construieşte ca un fragment din jurnalele intime ale celor doi, având ca bază monologuri alternate. Cea de-a doua proză care ne-a atras atenţia este "Întoarcerea fiului risipitor", care se naşte din ideea originală a autorului de "roman bipolar" (o încercare de a scrie împreună cu fiica sa). Iată ce a povestit autorul: "... pentru ca eventualul cititor să înţeleagă rapid structura cu participările întreţesute ale autorilor, am spus că ne trebuie o temă cu doi poli, o temă uşor de recunoscut. Dintre ideile frunzărite atunci, mai potrivită mi s-a părut acea parabolă biblică ilustrând întoarcerea fiului rătăcitor. Pentru a accentua premisa temei biblice, am propus să-i botezăm pe cei doi fraţi după alte două nume notorii: Cain şi Abel (dar într-o mică "anagramă") - inducând astfel o anume prejudecare a personajelor de către cititor. Însă, deşi numele acestea sugerau contextul biblic şi destinul personajelor, speram ca paralela să fie doar provocator-dilematică pentru cititor. Însă datul temporal n-a fost unul prielnic autorilor: fiica mea s-a retras din proiect, fiind tot mai speriată şi mai absorbită de cele două mari praguri din viaţa ei: Bacalaureatul şi admiterea la facultate. Cum eu deja înaintasem binişor cu povestea unuia dintre fraţi (şi cum ideea proiectului încă mă fascina), a trebuit să preiau şi destinul celuilalt frate. Deşi visasem un roman (unul bipolar), până la urmă a rezultat o nuvelă; doar că îmi place să cred că materialitatea frământărilor umane cuprinse acolo ar putea, cu oarece indulgenţă, să transceandă scriitura înspre denominaţia de 'roman scurt'". La final, acesta a oferit cărţi celor prezenţi la întrunire şi a răspuns la întrebări, precizând că este deschis şi dornic să primească un feedback din partea cititorilor săi.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
