Muzeul Judeţean Argeş beneficiază de susţinere financiară pentru cercetarea arheologică!
Ministerul Culturii susţine activitatea de cercetare arheologică în anul 2020 prin finanţarea mai multor proiecte ale instituţiilor din subordinea sa, dar şi a altor muzee, institute de cercetare şi universităţi. Bugetul total alocat acestei activităţi prin Programul naţional de finanţare a cercetării arheologice sistematice 2020 este de 700.000 lei. Vă prezentăm, în cele ce urmează, lista proiectelor câştigătoare după soluţionarea contestaţiilor. Astfel, pentru instituţiile din subordinea ministerului culturii, bugetul total alocat este de 200.000 lei: Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei Cluj Napoca a primit fonduri de 20.000 lei pentru finanţarea proiectului de cercetare pentru şantierul arheologic Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei (Grădiştea de Munte, Sarmizegetusa Regia), 40.000 lei pentru finanţarea proiectului de cercetare pentru şantierul arheologic Potaissa, castrul legiunii V Macedonica (castrul roman de la Turda - Potaissa), 50.000 lei pentru proiectul de cercetare pentru şantierul arheologic Castrul auxiliar Bologa, 37.500 lei pentru finanţarea proiectului de cercetare pentru şantierul arheologic Oraşul roman Apulum, Sediul guvernatorului consular al celor 3 Dacii şi 15.000 lei pentru finanţarea proiectului de cercetare pentru şantierul arheologic Cetatea Zânelor, Covasna; Muzeul Naţional de Istorie a României a primit 37.500 lei pentru finanţarea proiectului de cercetare pentru şantierul arheologic Situl arheologic de la Veţel Micia. Pentru instituţiile muzeale, de cercetare, altele decât cele subordonate ministerului culturii, buget alocat este de 500.000 lei. Prin urmare, Institutul de Cercetări Eco Muzeale Tulcea a primit fonduri de 50.000 lei pentru proiectul de cercetare pentru şantierul arheologic Maliuc (Aşezarea neo-eneolitică, punctul Taraschina), 37.500 pentru finanţarea proiectului de cercetare pentru şantierul arheologic Jurilovca - Orgame/Argamum (Capul Dolojman), 25.000 lei pentru proiectul de cercetare pentru şantierul arheologic Oraşul roman Aegyssus (Colnicul Hora), 25.000 lei pentru proiectul de cercetare pentru şantierul arheologic Isaccea Noviodunum (Eskikale - Pontonul Vechi) şi 25.000 lei pentru proiectul de cercetare pentru şantierul arheologic (L)Ibida - Slava Rusă (Lutarie). Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa a primit 25.000 lei pentru finanţarea proiectului Solicitare de fonduri destinate finanţării proiectului de cercetare pentru şantierul arheologic Capidava (Situl arheologic de la Capidava - Cetate). Universitatea din Bucureşti a primit 37.500 lei pentru proiectul de cercetare pentru şantierul arheologic Sultana - Malu Roşu. Complexul Muzeal Arad a primit suma de 37.500 lei pentru proiectul de cercetare pentru şantierul arheologic Sântana Cetatea Veche. Complexul Naţional Muzeal Curtea Domnească Târgovişte a imit 25.000 de lei pentru finanţarea proiectului de cercetare pentru şantierul arheologic Poiana Cireşului. Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova Ploieşti a primit 25.000 lei pentru finanţarea proiectului de cercetare pentru şantierul arheologic Aşezare preistorică. Institutul de Arheologie Vasile Pârvan Bucureşti a primit 25.000 lei pentru finanţarea proiectului de cercetare pentru şantierul arheologic Histria. Muzeul Judeţean Satu Mare a primit suma de 25.000 lei pentru finanţarea proiectului Muzeul Judeţean Satu Mare şi 25.000 lei pentru finanţarea proiectului i de cercetare pentru şantierul arheologic Urziceni - Vade Ret (Vamă). Muzeul Judeţean Argeş Piteşti a primit 25.000 lei pentru finanţarea proiectului de cercetare pentru şantierul arheologic Valea Stânii (Vărzărie). Muzeul Judeţean "Teohari Antonescu" Giurgiu a primit 25.000 lei pentru finanţarea proiectului de cercetare pentru şantierul Bucşani. Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia a primit 25.000 lei pentru finanţarea proiectului de cercetare pentru şantierul Necropolele din epoca fierului de la Sâncrai (Darvas) şi 25.000 lei pentru finanţarea proiectului de cercetare pentru şantierul arheologic Villa rustica de la Oarda Bulza. Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău a primit 12.500 lei pentru finanţarea proiectului de cercetare pentru şantierul arheologic Rezervaţia arheologică Porolissum (Pometul Jacului).
Cunoscut încă din 1995 în urma unor descoperiri întâmplătoare de vestigii funerare din prima epocă a fierului, situl arheologic de la Valea Stânii - judeţul Argeş a început să fie cercetat sistematic abia prin toamna anului 2014. Situl se află la V de DJ 73D, pe terasa dreaptă a râului Argeşel, aproape de vărsarea acestuia în Râul Târgului, în extremitatea de sud a comunei Ţiţeşti, satul Valea Stânii şi pe limita de hotar cu oraşul Mioveni, cartier Racoviţa. Încă din timpul cercetărilor de suprafaţă efectuate aici în anii anteriori, zona s-a dovedit a fi foarte bogată în vestigii arheologice, fiind unul dintre cele mai importante situri arheologice din judeţ în ceea ce priveşte diversitatea culturală şi abundenţa materialului arheologic. Săpăturile au scos la iveală vestigii datând din cel puţin patru epoci diferite: cea a bronzului mijlociu (cultura Tei - mileniul III BC), prima epocă a fierului (sec. VII-VI BC), epoca romană (sec. II-III AD), epoca bizantină (sec. VI AD) şi epoca medievală târzie (sec. XVII-XVIII AD), toate într-un areal unitar de 1 kilometru pătrat.
Pentru început, în campania arheologică de acum 6 ani au fost cercetate două morminte de incineraţie de la finalul primei epoci a fierului. S-a continuat cu cercetarea necropolei ale cărei trăsături principale permit încadrarea cronologică şi culturală în grupul Ferigile (sec. VIII-VI a.Chr.). În urma obţinerii autorizaţiei de cercetare arheologică sistematică nr. 10 din 8.07.2015, emisă de Ministerul Culturii, şantierul a fost redeschis în data de 23 octombrie 2015, săpăturile continuând până la 21 noiembrie 2015, în total lucrându-se 23 de zile. Au fost săpate trei noi morminte tumulare din ansamblul necropolei hallstattiene de tip Ferigile ce numără peste 35 de tumuli, astăzi aplatizaţi şi în parte distruşi de lucrările agricole. Cele trei morminte cercetate în 2015 se aflau în partea de nord a necropolei, în apropierea zonei ocupate de gospodăriile din marginea sudică a satului Valea Stânii.
Toate cele trei morminte erau tumulare. Tumulul propriu- zis (mantaua), astăzi mult aplatizat, era alcătuit din pietre de râu, bolovani de dimensiuni mari şi medii, dispuşi pe 1-3 straturi, cu o înălţime maximă de 0,5 m. Diametrul tumulilor era de circa 8-9 m. Deosebit de important este faptul că doi din cei trei tumuli cercetaţi nu au fost atinşi de fierul plugului, astfel încât cercetătorii s-au aflat în faţa unei structuri arheologice intacte, neatinse de mai bine de două milenii şi jumătate. Doi tumuli (T3 şi T4) conţineau morminte de incineraţie, descoperite aproximativ în centrul suprafeţei. În ambele cazuri, oasele incinerate erau depuse direct pe nivelul antic de călcare, descoperite la -0,3/-0,5 m, alături de ceramică fragmentară şi alte piese de inventar funerar, şi acoperite de pietrele din manta.
Inventarul funerar al mormântului din tumulul 4 (T4) s-a dovedit a fi bogat şi variat: extrem de numeroase fragmente ceramice lucrate la mână, unele întregibile (vase sparte la rug şi aduse la mormânt spre a fi depuse ca ofrandă), un fragment de brăţară din bronz, perle de sticlă colorată de diverse dimensiuni, unele topite de focul rugului, un cuţit de fier, vârfuri de săgeată din fier aparţinând unui tip specific grupului Ferigile (plate, triunghiulare şi cu mici perforaţii la bază, destinate fixării în tijă), un topor de luptă bipen din fier, tubul de înmănuşare de la o suliţă etc. În cazul tumulului 5 (T5), este vorba despre un cenotaf. Urna (vas-borcan lucrat la mână) acoperită cu o strachină cu buza invazată, a fost depusă într-o groapă rectangulară, cu latura de circa 0,8 m, săpată în mijlocul tumulului la adâncimea de 0,75 m şi acoperită apoi cu pietrele mantalei. În umplutura gropii, ca şi în urnă, au fost descoperite numeroase fragmente de lemn carbonizat (nears), provenind probabil de la un soi de cutie din lemn destinată a proteja urna. Nu au fost descoperite oase calcinate (nici în urnă) şi nici vreo piesă de inventar funerar.
Pe baza datelor cunoscute până în prezent, cercetătorii au afirmat că acest cimitir aparţine aspectului Ferigile, specific finalului primei epoci a fierului în zona submontană Argeş-Vâlcea. Datarea propusă se încadrează în secolele VII-VI BC. Săpăturile arheologice ulterioare au adus clarificări importante legate de aşezarea din epoca bronzului de la Valea Stânii. Nivelul de locuire de epocă a bronzului a fost surprins prin intermediul unei secţiuni de 50 m x 1,5 m, la adâncimea de -0,3/-0,35 m. Grosimea stratului arheologic este de 0,15-0,25 m, cu o consistenţă nisipoasă şi de culoare brun-închis. Au fost cercetate două bordeie şi două gropi menajere ce aparţin nivelului epocii bronzului. Materialul ceramic recoltat este foarte bogat, la care se adaugă câteva piese din silex, bucăţi de chirpici şi de zgură, precum şi oase de animale, relevante pentru aspectul traiului zilnic şi pentru economia de tip pastoral a comunităţilor preistorice din această zonă. Se consideră, prin urmare, că aşezarea de epoca bronzului de la Valea Stânii, una dintre cele mai întinse şi mai însemnate de pe teritoriul judeţului Argeş, aparţine culturii arheologice Tei (bronzul mijlociu), datând de la mijlocul mileniului II BC.
De asemenea, au mai fost descoperite şi câteva materiale medievale (ceramică specifică, un fragment de cataramă din fier) ce demonstrează existenţa în zonă a unei locuiri medievale, probabil a vechiului sat Mărgineanca - astăzi dispărut, dar amintit în documentele vremii. Toate piesele de inventar mobil întregi sau întregibile descoperite în campania arheologică din toamna anului 2015 de la Valea Stânii se încadrează în categoria juridică Tezaur a patrimoniului cultural naţional, îmbogăţind colecţiile Muzeului Judeţean Argeş.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
