Timp de o lună, leagănul lui Alexandru Ioan Cuza se află la Muzeul Municipal din Curtea de Argeş
Expoziţia "Sacrul şi Profanul în Podişul Moldovei" are deja o săptămână de când a fost instalată la Muzeul Municipal. Provine de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă "Ştefan cel Mare" din Vaslui şi cuprinde obiecte ce s-au adunat de-a lungul vremii în depozitul respectivei instituţii, care - fiind foarte multe - este cu neputinţă să fie înglobate în totalitate în expoziţia permanentă. Tocmai de aceea, managerul de la Vaslui a luat iniţiativa să facă expoziţii itinerante cu obiecte aflate în patrimoniul muzeului, oferindu-le ocazia să-şi arate frumuseţea şi unicitatea în toată ţara. La Curtea de Argeş au fost abordate două teme, după cum se înţelege şi din genericul vernisajului: cea religioasă, cuprinzând cărţi bisericeşti, icoane, cruci, tripticuri, veşminte şi cea laică, aici regăsindu-se articole de port popular şi obiecte de ceramică sau de lemn, precum tacâmuri, o roată de tors, un ciubăr, o copaie de făină, o talangă, topoare, un fier de călcat, cofe, o tigvă, ştergare, păretare cu teme româneşti autentice, precum hora, fete călare sau pomul vieţii - adică tot ce însemna viaţa de zi cu zi în Podişul Moldovei! "Avem în faţă o îmbinare extrem de interesantă a vieţii laice şi a celei sacre într-o expoziţie unicat, cu obiecte de secol XIX şi câteva mici excepţii de secol XVIII, în care piesa de rezistenţă este leagănul lui Alexandru Ioan Cuza. După cum ştim, el s-a născut la Bârlad, a copilărit acolo şi apoi viaţa l-a dus mai departe. De menţionat ar fi că leagănul a fost descoperit la Huşi... Privindu-l, este o mare bucurie să vedem că şi în acele vremuri oamenii ştiau să aibă grijă de copii fără toată această tehnologie şi, parcă, într-un mod mult mai frumos! Este o lucrare foarte atent sculptată, artistică, funcţională. E foarte uşor de legănat şi se vede inteligenţa şi măiestria meşterilor de atunci! Mai avem şi o masă care a aparţinut mareşalului Constantin Prezan", a explicat Ştefan Dumitrache, managerul Muzeului Municipal, vineri, la deschiderea oficială a expoziţiei.
Admirând icoanele, maestrul artist Ion Aurel Gîrjoabă, prezent la eveniment, a remarcat că pictura iconografică din zilele noastre nu mai respectă simbolistica bisericească şi, mai mult decât atât, tinerele generaţii nu mai ştiu să deosebească mozaicul de frescă, pictura bizantină şi cea renascentistă... "În şcoală ar trebui să se pună mare accent pe arta populară şi pe tradiţia artei populare...", a fost observaţia sa de final. Managerul Ştefan Dumitrache a punctat asupra faptului că există un trend de înlocuire a icoanelor vechi din biserici cu lucrări noi, realizate superficial, ai căror autori nu cunosc nici erminie, nici teologie, iar cea mai "condamnabilă" abatere ar fi reprezentarea antropomorfă a lui Dumnezeu... "Icoanele pe care le vedeţi pe simeze sunt fabuloase, adunate din bisericile din Vaslui. Puteţi observa şi una cu Sf. Parascheva, care ne arată cât de vechi era cultul său în acea zonă într-o epocă în care la noi nu prea se vorbea despre ea. După cum puteţi observa, icoanele vechi erau pline de imagini şi de simboluri, ceea ce acum deseori este compensat prin aplicarea unei foiţe de aur, accentul punându-se pe realizarea de portrete cât mai artistice...", a mai remarcat acesta.
Concluzia participanţilor a fost aceea că toate obiectele din colecţia adusă la Curtea de Argeş ne amintesc de obiceiuri vechi extrem de frumoase... Expoziţia va rămâne deschisă cel puţin o lună de zile şi, subliniem, este de o frumuseţe aparte, aşa că merită văzută!
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
