TABLETĂ DE SCRIITOR - NU PRIGONIŢI ADEVĂRUL!
Multe războaie nedrepte, de cucerire şi jaf, au fost purtate, de-a lungul celor două milenii, care deja au trecut! Dar cele mai ilogice şi cu efecte pe lungă durată au fost cele declanşate de prigonirea adevărului. Nu sunt sângeroase, ci doar imorale; nu duc la vărsări de sânge, ci de lacrimi; nu zdrobesc cetăţi şi palate, ci doar suflete. Prigonirea adevărului face parte din prigonirile psihologice, dar căile pe care evoluează sunt diferite. Unii au prigonit adevărul ştiinţific, câteva descoperiri contrazicând convenienţele religioase, iar îndrăzneţii care le-au afirmat, deşi spuneau adevărul, au fost arşi pe rug. Prigoniri sălbatice s-au desfăşurat şi împotriva religiilor diferite. Creştinii au purtat războaie în numele crucii lui Hristos, aşa zisele cruciade; musulmanii au dărâmat templele creştine, în numele lui Allah. Ambele prigoniri au fost absurde şi nedrepte. Şi marile iubiri au fost uneori prigonite; amintiţi-vă drama lui Romeo şi a Julietei… Uneori este prigonită cultura adevărată; opere celebre, care au deschis calea viitorului, au fost neînţelese sau negate. Critici literari, de-o mare cuprindere spirituală, au fost contrazişi ori negaţi, datorită faptului că în studiile lor monumentale nu i-au trecut pe unii creatori comuni. Sunt şi oameni care îşi prigonesc chiar adevărul vieţii lor, datorită faptului că sunt nemulţumiţi de locul pe care îl ocupă în societate şi de ceea ce au realizat până acum.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
