Săli pline la "Festivalul Primăverii" 2020, de la Centrul de Cultură şi Arte "George Topîrceanu"
Ediţia cu numărul X a "Festivalului Primăverii" care s-a desfăşurat la C.C.A. "George Topîrceanu" din Oraşul Regal, a fost un real succes. Mărturie pot să depună sutele de spectatori care au luat cu asalt timp de două zile sala de spectacole a locaşului de cultură, care s-a dovedit a fi neîncăpătoare. Marţi a fost ziua muzicii populare, fiind organizat un mega-concert al Ansamblului Artistic Profesionist "Doina Gorjului", din Târgu Jiu. Pe scenă au urcat, alături de orchestra condusă de maestrul-dirijor Marcel Parnica şi corpul de balet (coregraf, Valeriu Saraolu), directorul artistic Claudia Torop şi artişti consacraţi precum Maria Loga, Victoriţa Lăcătuşu, Olguţa Berbec, Ion Drăgan, Roberta Crintea, Marian Medregoniu, Alexandra Bleaje, Georgiana Bîrsac şi, nu în ultimul rând, argeşeanul nostru, Mitică Tavă. Ca o gazdă extraordinară cum este întotdeauna, managerul C.C.A. "George Topîrceanu", ec. Cristian Mitrofan, le-a oferit artistelor frumoase buchete de flori şi le-a mulţumit pentru prestaţia excepţională care le-a adus tuturor ropote de aplauze binemeritate. Cum cel mai aşteptat moment al serii de marţi a fost recitalul unuia dintre cei mai iubiţi solişti din zona Olteniei, şi ne referim aici la Petrică Mîţu Stoian, acesta nu şi-a dezamăgit fanii, dintre care cei mai mulţi îi cunoşteau melodiile pe de rost. Mîţu a făcut din spectacol, iar spectatorii l-au aplaudat la scenă deschisă. A fost cu adevărat un spectacol excepţional, "demn de un Oraş Regal!" - aşa cum remarca profesorul Marius Moisescu la finalul reprezentaţiei de gală de marţi seara.
"Doina Gorjului" se prezintă
Ansamblul Artistic Profesionist din Târgu-Jiu îşi are începuturile cu peste 60 de ani în urmă, în 1948, când s-a înfiinţat "Taraful Gorjului", prima formulă de orchestră profesionistă, căreia, pe rând, i s-au alăturat solişti şi dansatori. În anul 1968, odată cu reînfiinţarea judeţului Gorj, îşi schimbă numele în "Doina Gorjului". De-a lungul timpului, de "Doina Gorjului" şi-au legat definitiv numele mari interpreţi ai cântecului popular românesc precum Maria Tănase, Maria Lătăreţu, Maria Apostol, Filofteia Lăcătuşu, Iustina Băluţeanu şi alţii. De asemenea, la "Doina Gorjului" şi-au desăvârşit ucenicia interpreţi ai cântecului popular românesc, care, spre bucuria noastră, ne sunt contemporani: Maria Ciobanu, Petrică Mîţu Stoian, Niculina Stoican, Mariana Ionescu-Căpitănescu, Constantin Măgureanu. Aceştia s-au alăturat unei generatii anterioare de slujitori ai scenei "Doinei Gorjului" precum Nelu Bălăşoiu, Ştefania Etegan, Mihai Mihalache, Ileana Leonte, Sica Rusu-Durlai, Gigi Luca, Mihai Lazăr, Matei Constantin, Ionela Anghel şi alţii. Ansamblul "Doina Gorjului" şi-a impus celebritatea de-a lungul timpului şi datorită unor nume mari de dirijori care au slujit pupitrul orchestrei: Nicu Novac, Gelu Barabancea, Stelian Ghiocel, Ionel Puia şi, nu în ultimul rand, Marin Ghiocel. Cel care, de asemenea, şi-a legat definitiv numele de "Doina Gorjului" reuşind să o revigoreze şi chiar să o revoluţioneze a fost profesorul Liviu Dafinescu, care a ocupat funcţia de director între anii 1995-2004. 
Repertoriul Ansamblului Artistic Profesionist "Doina Gorjului" valorifică, în primul rând, uriaşul potenţial artistic al Olteniei şi, în mod special al judeţului Gorj, zonă renumită pentru autenticitatea şi forţa creatoare a acestor locuri. Totuşi, în leagănul de cântec şi joc al "Doinei Gorjului" se unduiesc, într-o armonie perfectă, nestemate folclorice de pe întreg cuprinsul ţării. Orchestra, alcătuită din profesionişti adevăraţi, în mâinile cărora instrumentele par de-a dreptul fermecate, cuprinde întreaga paletă de instrumente populare pe care le înmănunchează folclorul românesc. Este condusă de doi dirijori de excepţie: Aurel Blondea şi Marcel Parnica, absolvenţi al Facultăţii de Muzică din cadrul Universităţii "Spiru Haret". Sub bagheta lor, orchestra capătă mereu valenţe noi şi sună admirabil!
Dansatorii sunt, parcă, puşi pe sârmă atunci când rup, de-a dreptul podeaua scenei, în spectacole. Dincolo de simţirea artistică şi de talentul nativ, depun eforturi mari, adesea supraomeneşti spre a se menţine la un asemenea nivel. Sunt "struniţi" cu profesionalism de către Valeriu Saraolu, absolvent al Academiei de Arte Frumoase din Chişinău şi de Liviu Berchi, un aprig maramureşean gorjenizat, fost coleg de-al lor. Repertoriul coregrafic conţine peste 30 de suite din toate regiunile etnofolclorice ale ţării, care poartă semnătura unor coregrafi de marcă precum Marin Badea, Valeriu Buciu, Viorel Vatamaniuc şi alţii. 
Costumele populare alcătuiesc la "Doina Gorjului" o zestre rară, de-a dreptul inegalabilă şi incomensurabilă. Ele respectă întru totul autenticul şi traditionalul, fiind făcute de către meşterii populari ai zonelor respective. Răzbate, în alcătuirea acestora, deopotrivă misterul creaţiei costumelor vechi, dar şi eleganţa, strălucirea şi unitatea culorilor, într-o diversitate de invidiat. Ansamblul a participat la numeroase turnee, în ţară şi în străinătate (Spania, Portugalia, Mexic, Franţa, Turcia, Israel, fosta Iugoslavie etc.) şi a obţinut nenumărate premii şi trofee. În anul 2002 a obţinut premiul ETNOS al Ministerului Culturii şi Radioteleviziunii Române, după această perioadă având participări la festivalurile internaţionale din Ungaria şi Turcia. "Doina Gorjului" este o prezenţă constantă la marile festivaluri de folclor din România, precum "Cerbul de Aur", Festivalul de folclor de la Mamaia şi altele. Anual, acest ansamblu este principalul organizator al celor mai răsunătoare manifestări folclorice din Gorj: Festivalul Internaţional de Folclor, în august şi Festivalul naţional al cântecului popular "Maria Lătăreţu", în noiembrie.
Muzica uşoară românească, la loc de cinste!
Miercuri a fost seara muzicii uşoare româneşti de calitate, iar pe scena C.C.A. a urcat în primul rând Gabriel Dorobanţu. Născut în data de 3 ianuarie 1953, la Bucureşti, este cunoscut publicului pentru şlagărul "Hai, vino iar în gara noastră mică". A fost membru al Corului de Copii la Palatul Copiilor, timp de 7 ani şi a studiat în particular pianul cu Fromi Moreno şi artă actoriei cu Tamara Scarlatos. A absolvit Liceului Teoretic "Tudor Vladimirescu" din Bucureşti, Secţia umanistă şi Şcoala Populară de Artă, Secţia Canto, clasa prof. Florica Orăscu. În anul 1980 a participat la concursul "Bucureşti 80" şi a obţinut Premiul al III-lea la secţiunea muzică uşoară. A debutat ca interpret de muzică uşoară în anul 1983, la vârsta de 30 de ani, în cadrul Festivalului-concurs de la Mamaia, unde a obţinut Menţiune la Secţiunea Interpretare, cu melodia "Ochii tăi" (compozitor Vasile Veselovschi, versuri Mihai Maximilian), devenită ulterior şlagăr. De-a lungul carierei a efectuat turnee în Statele Unite ale Americii, Germania, Italia, Belgia, Anglia, Republica Moldova, Israel, Spania, Kuweit etc. Gabriel Dorobanţu a înregistrat aproximativ 400 de piese, care se regăsesc pe cele 4 discuri vinil şi 8 CD-uri: "Tu eşti raza mea de soare", 1990; "Santa Maria Maggiore", 1993; "Să nu vii iar să mă cauţi", 1994; "Te rog să mă ierţi", 1996; "Declaraţie de dragoste", 1997; "C'est La Vie", 1999; "Autograf", 2001; "În lumea romantică", 2003; "O picătură de amor", 2005; "Izvorul iubirii", 2008 şi "Povestea nu s-a terminat", 2011. A obţinut o sumedenie de premii dintre care amintim: premii la Secţiunea Şlagăre din cadrul Festivalului de la Mamaia 1987 şi 1989; Premiul Uniunii Compozitorilor pentru Discul de Autor "Santa Maria Maggiore", cu melodii semnate de autorul moldovean Petre Teodorovici, 1997; Discul de Aur pentru Record de Vânzări a CD-ului "O picătură de amor", produs de Electrecord, 2007 şi Discul de Aur pentru Record de Vânzări a CD-ului "Izvorul iubirii", produs de Ovo Music, 2008.
Gabriel Dorobanţu, unul dintre ultimii romantici din muzica românească, şi-a dus spectatorii de la Curtea de Argeş pe aripile iubirii, din nou sala plină de cunoscători ai melodiilor sale cântându-le cu artistul care a fost întâmpinat ca de fiecare dată cu căldură. Au urmat apoi Claudiu Matei şi prof. Cristi Matei, cu interpretări originale după melodii celebre din muzica uşoară românească, spre delectarea tuturor celor care au luat din nou cu asalt sala de spectacole a C.C.A. La final, organizatorii ne-au declarat că acţiunea şi-a atins scopul şi a grăbit puţin primăvara, care a fost adusă în sufletele oamenilor care au socializat şi s-au simţit bine alături de prieteni şi cei dragi în luna evenimentelor dedicate aproape în totalitate FEMEII. Iar surprizele vor continua, ne-a asigurat managerul C.C.A., ec. Cristian Mitrofan. Nu fiţi prea curioşi, toate se vor afla la timpul potrivit, însă vă asigurăm că nu veţi rămâne dezamăgiţi. O primăvară frumoasă tuturor!
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
