La curtea lui Urmuz - Între feromoni şi decoraţii
Cred că am mai pomenit vorba cea înţeleaptă: „să ne ferească Dumnezeu să trăim vremuri interesante” - nu ştiu de unde vine, o trec pe seama folclorului. Din păcate, tocmai asemenea vremuri trăim. Nu-i vorbă că de dragul senzaţiei-ratingului, realizatorii de emisiuni TV ne bombardează din sfert în sfert de oră cu anunţuri privind informaţiile „bombă” pe care ni le-au pregătit, mereu amânate pentru sfertul de oră următor, tot atât de des apare pe ecran anunţul galben (de ce galben?! ştiam că trezeşte foamea, nu interesul...) cu „Breaking news” (cum ar fi în româneşte? „noutăţi spărgătoare” ne-ar spune traducătorul de Google, dacă ar lua „breaking” în serios...), drept care am putea fi excitaţi astfel, chiar dacă ştim că fiecare „bombă” e o petardă udă.
Merită, de aceea, să ne întrebăm ce este aceea „ştire/noutate interesantă” şi mi se pare evident că măcar o parte din definiţie se referă la gradul de surpriză al informaţiei şi abia apoi vin implicaţiile, greutatea consecinţelor.
V-aş da un exemplu: gândacul care se pune în calea Autostrăzii Piteşti-Sibiu!
E dăunător, face rău stejarului. Face rău şi autostrăzii. Dar e protejat, e unul dintre cele mai mari coleoptere din Europa, o fi şi rar, văd pe internet că mai multe ţări au rezervaţii în care-l protejează. Cine s-ar fi gândit vreodată că de-asta nu construim noi autostrăzi - avem până şi gândaci „monumente ale naturii”! Am mai auzit de urşi care nu pot trece (auto)strada şi sunt de înţeles patrupedele, dacă văd un tomberon pe partea cealaltă, gata carambolul! Şi cu liliecii am avut probleme - e bine să stăm departe de ei, poartă coronaviruşi şerpeşti, aţi văzut ce au păţit chinezii (scriu la final de lună ianuarie, sper că până apare textul în ziar să nu auzim că virusul Wuhan „joacă GO pe harta lumii”). Dar şi cu gândacii?!... Noi credeam că politicienii sunt de vină, guvernele, interesele, corupţia, lenea, prostia... Noroc că simpaticul de altfel gândac protejat este simţitor la feromoni, el poate fi „relocat” (un termen delicat vizavi de insecte, însemnând mutat, alungat, mătrăşit) speculându-i mirosul fin şi sensibilitatea faţă de partener/parteneră...
Căutând pe Wikipedia ceva despre gândacul în discuţie, găsesc un text scurt, care se încheie cu „Acest gândac este considerat responsabil pentru oprirea lucrărilor la Autostrada Sibiu-Piteşti, fiind considerat la acest moment duşman naţional". Măi, să fie! Cine-l consideră „duşman naţional”? E cumva o mică-mare ironie aici? Cine a fost atât de prompt în a actualiza explicaţiile din Wikipedia (şi atât de nesimţit ca să adauge ironia respectivă)? Ignoraţi, vă rog, paranteza, am o noutate (mă rog, era aproape inevitabilă la început de „an Trianon”) şi mai „interesantă”: istoricul de meserie LB (scria cineva-undeva: „Prea multă boia în istoriografia românească” - cu condimentul având accentul pe ultima silabă) tocmai a fost decorat de preşedintele Ungariei. Am aflat de la televizor, nu caut pe web numele decoraţiei şi, Doamne fereşte, motivarea gestului preşedintelui ţării vecine, prea vecine, tot mai vecine, de teamă să nu aflu că „Acest gândac este considerat responsabil pentru tabloidizarea istoriei României, fiind considerat la acest moment duşman naţional”. Mai ales că în zilele ce vin mă aştept ca diverse lichele pleşuve de conştiinţă şi leftere de idei (am numit în treacăt trei dintre ei...) să apară pe sticlă ridicându-l în slăvi pe tovarăşul de idei - poate în speranţa că vor fi şi ei decoraţi de preşedintele ţării prea vecine.
Măcar dacă decoraţiile astea ar avea efectul unor feromoni care alungă gândacii...
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
