Ing. Marian Ghiţă, manager al Bibliotecii Municipale: "Curtea de Argeş a devenit un pol cultural de interes naţional şi internaţional!"

Written by A consemnat Cristina DINCUŢĂ on 28 Ianuarie 2020.

În eseul "Le Roman de la bibliothèque" al lui Daniel Ménager, Biblioteca nu este o simplă mobilă înţesată cu nişte cărţi pe post de obiecte de decor, ci un personaj literar şi un tovarăş de drum, deopotrivă pentru cititori şi pentru scriitori, fiind destinată atât plăcerii lecturii, cât şi confortului. De-a lungul ultimului deceniu s-au scris necontenit cărţi şi articole despre biblioteci care dispar: cele publice se închid din lipsă de cititori şi de fonduri, cele private sunt desfiinţate după moartea proprietarilor sau după ce aceştia sunt nevoiţi să-şi caute altă locuinţă. Fenomenul se face resimţit şi în România, mai ales că studiile arată că noi suntem la coada Europei în materie de lectură şi achiziţie de carte. Nu ne propunem cifre şi statistici, ci ne dorim să descoperim care este situaţia la Curtea de Argeş. Deşi Biblioteca Municipală, administrată de ing. Marian Ghiţă, pare să-şi ducă existenţa undeva la adăpostul anonimatului în raport cu celelalte două instituţii culturale publice care activează în Oraşul Regal - Centrul de Cultură şi Arte "George Topîrceanu" şi Muzeul Municipal - lucrurile merită să fie nuanţate, deoarece în cadrul acestei unităţi se întâmplă lunar activităţi de profil, intersectate cu preocupările Cenaclului "Nicolae Velea" din cadrul entităţii şi, mai mult decât atât, există colaborări intense cu alte organizaţii culturale din judeţ şi nu numai. Noi am stat de vorbă cu managerul şi am reuşit să generăm o analiză retrospectivă pentru anul care a trecut, dar am primit şi informaţii preţioase legate de proiectele pentru 2020.

"Promovarea cărţii este misiune fundamentală pentru noi!"

- Ce ne puteţi spune despre activitatea Bibliotecii din anul 2019? Dar în ceea ce priveşte Cenaclul literar "Nicolae Velea"?
- Anul 2019 a fost unul bun pentru activitatea cultural-educativă a Bibliotecii şi a Cenaclului "Nicolae Velea". Au fost organizate în fiecare lună câte două evenimente de promovare a cărţii şi lecturii în rândul populaţiei, cu un interes aparte pentru copii şi tineret.
- Ce feedback aţi avut de la iubitorii de cultură care au participat la activităţile dvs.?
- Avem un feedback pozitiv din partea publicului cu care lucrăm, fapt care se datorează şi ziarului ARGEŞ EXPRES, pentru consemnările privitoare la activităţile noastre în paginile dedicate culturii, pentru care avem doar cuvinte de mulţumire.
- Cum se prezintă Biblioteca la ora actuală?
- În prezent, eu zic că suntem vizibili în privinţa activităţilor culturale de promovare a colecţiei de carte. Căutăm noi metode de promovare virtuală a cărţii şi a lecturii, cu ajutorul reţelei de calculatoare pe care o avem în dotare. În 2019 am continuat completarea şi dezvoltarea colecţiei de carte a bibliotecii prin achiziţie din librării, edituri şi anticariate. Se va continua şi înregistrare colecţiei în registrul electronic prin programul T-Lib, deoarece promovarea cărţii este misiune fundamentală pentru noi!

Colaborări cu instituţii culturale de prestigiu

- Revenind la cenaclu, care este situaţia la început de 2020 şi ce aveţi în plan pentru a-l "vitaminiza" în viitorul apropiat?
- Cenaclul "Nicolae Velea" - preşedinte de onoare pe prof. Constantin Voiculescu, copreşedinţi prof. Aurelia Corbeanu şi subsemnatul. De peste 15 ani, lună de lună, oamenii de cultură argeşeni se întrunesc la Bibliotecă. Anul acesta dorim să scoatem o Antologie a Cenaclului "Nicolae Velea" şi să continuăm reuniunile lunare cu scopul de a evoca marile valori clasice ale culturii naţionale, dar şi pentru a descoperi şi promova nume noi de creatori argeşeni. Dintre revelaţiile anului trecut amintim de: prof. Ion Ionescu-Bucovu şi prof. Gheorghe Popescu, de la Valea lui Enache. Avem o bună colaborare la nivelul Bibliotecii şi Cenaclului cu Societatea Culturală "Anton Pann" din Rm. Vâlcea, datorită proiectului "Dialog Cultural" iniţiat de preşedintele acestei entităţi, prof. dr. Mihaela Rădulescu - critic literar. O bună colaborare avem şi cu Bibliotecile Judeţene din Piteşti şi Rm. Vâlcea, prin managerii generali. În prima parte a anului avem planificată o reuniune literară comună de prezentare a noii colecţii "Scriitori Vâlceni", la iniţiativa directorului general, conf. univ. dr. Remus Grigorescu.

- Ce alte colaborări aveţi şi pe care vă gândiţi să le fructificaţi şi mai mult în 2020?
- În privinţa colaborărilor cu diverse instituţii cultural-educative, le-am continuat pe acelea din anii anteriori, cu: Biblioteca Judeţeană "Dinicu Golescu" Argeş - manager general conf. univ. dr. Octavian Mihai Sachelarie; Universitatea de Stat Piteşti - decan conf. univ. dr. Constantin Augustus Bărbulescu; Muzeul Municipal Curtea de Argeş - manager cultural drd. Ştefan Dumitrache; Centrul de Cultură şi Arte "George Topîrceanu" - manager cultural Cristian Mitrofan; şcolile şi liceele din municipiu; Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului; Biblioteca Municipală "Ion Barbu" Câmpulung Muscel - manager pr. dr. Ştefan Ştefănescu; Biblioteca Judeţeană "Antim Ivireanul" - manager general conf. univ. dr. Remus Grigorescu; Societatea Culturală "Anton Pann" - preşedinte prof. dr. Mihaela Rădulescu; Forumul Cultural al Vâlcii - preşedinte prof. dr. Ion Soare; Uniunea Artiştilor Plastici, Filiala Vâlcea - preşedinte Gheorghe Dican; Revista "Cultura Vâlceană" - redactor şef Petre Cichirdan; Muzeul Judeţean Vâlcea - Galeria de Artă "Casa Simian"; Revista "Curtea de la Argeş" - redactor şef acad. Gheorghe Păun; Revista de Cultură "Rotonda Valahă" - director prof. Ioan Barbu; Revista de cultură "Suflet Românesc" - redactor şef prof. dr. George Baciu; Cercul Militar Curtea de Argeş - Asociaţia Cadrelor Militare în retragere şi rezervă "Posada" - preşedinte col. (rtg.) Laurenţiu Domnişoru; Revista "Glasul Iubirii" - redactor şef George Mitrache; Trustul Media ARGEŞ EXPRES - fondator Ionel Tache şi ziarul dvs., redactor şef Doru Bobi; Bibliotecile Publice şi Căminele Culturale din Albeştii de Argeş, Arefu, Muşăteşti, Domneşti şi Tigveni; Centrul Cultural Piteşti - manager Carmen Salub; Uniunea Scriitorilor din România, filiala Argeş-Vâlcea - preşedinte prof. univ. dr. Nicolae Oprea; Fundaţia Academia Orient-Occident -preşedinte Dumitru M. Ion; Ziarul "Argeşul" -redactor şef Mihai Golescu; Editura "Arefeana" - director Ion C. Ştefan; Editura Scrisul Românesc - director prof. univ. dr. Florea Firan; Editura "Detectiv Literar" - director Firiţă Carp ş.a..
- Aşadar, aveţi resurse inepuizabile de proiecte şi parteneriate! Vizavi de modul în care se face cultură la Curtea de Argeş, cum aţi descrie acest aspect?
- La Curtea de Argeş, cultura este o preocupare de vârf, atât pentru Centrul de Cultură şi Arte "George Topîrceanu" - prin managerul Cristian Mitrofan, cât şi pentru Muzeul Municipal de Istorie şi Artă, prin managerul Ştefan Dumitrache. Ei au dovedit excelenţă profesională de-a lungul ultimilor 10 ani şi nu numai. Puţine oraşe mari din ţara noastră se pot mândri cu o viaţă culturală atât de bogată!... Curtea de Argeş a devenit un pol cultural de interes naţional şi internaţional, chiar prin activitatea neobosită a domnului acad. Gheorghe Păun şi a Revistei "Curtea de la Argeş", a scriitorului Dumitru M. Ion şi a Festivalului "Nopţile de Poezie de la Curtea de Argeş"... Prezenţa benefică a Ierarhului-cărturar Calinic Argeşeanul este o binecuvântare pentru viaţa culturală şi spirituală argeşeană. Sunt aici arhitecţi, artişti, scriitori, jurnalişti care fac cinste neamului românesc prin creaţia lor. Este de apreciat deschiderea autorităţilor locale - Primarul şi Consiliul Local al Oraşului Regal Curtea de Argeş - pentru sprijinirea materială şi morală a faptelor culturale!

"Reînvierea dragostei de carte şi lectură rămâne obiectivul nostru!"

- Aveţi proiecte pentru atragerea tineretului înspre actele culturare şi lectură? Dar în ceea ce priveşte generaţia pensionară?
- Atragerea spre lectură şi carte a copiilor şi tineretului a fost şi în 2019 principala preocupare a noastră. Este un obiectiv pe care ni l-am stabilit încă din 2010 şi va fi în continuare o prioritate pentru activitatea cultural-educativă şi în viitorii ani. Avem o dotare de 10 calculatoare din partea Fundaţiei Bill şi Melinda Gates, în cadrul Programului Biblionet. Căutăm o continuare a acestui program prin activităţi de iniţiere în utilizarea calculatorului de către persoanele în vârstă. Avem şi un program T-Lib pentru bibliotecile mici şi mijlocii de evidenţă şi informare a publicului cititor în privinţa colecţiei de carte a bibliotecii.
- Câţi cititori a avut anul trecut Biblioteca? Ce puteţi spune despre aceste cifre? Care sunt preferinţele de lectură pe cele două sectoare?
- Şi în anul 2019 s-a păstrat proporţia de 70% în numărul de copii şi tineret utilizatori ai serviciilor puse la dispoziţie de Bibliotecă. Peste 50% din numărul de utilizatori/cititori ai celor două secţii ale Bibliotecii - Copii şi Adulţi - o formează publicul de gen feminin. Concret, peste 500 de utilizatori noi s-au înregistrat la nivelul anului trecut în cadrul celor două secţii! Colecţia de carte a bibliotecii s-a îmbunătăţit cu sute de titluri noi sau mai vechi, în urma achiziţiilor şi a donaţiilor generoase. Amintim despre cele 145 de cărţi donate de Asociaţia Culturală "Curierul de Vâlcea", prin scriitorul Ioan Barbu (preşedinte), precum şi de cea din partea Editurii "Arefeana", prin directorul şi scriitorul Ion C. Ştefan. Reînvierea dragostei de carte şi lectură rămâne obiectivul nostru!
- Ce vă atrage cel mai mult în această profesie şi ce v-a motivat să rămâneţi în sistem?
- Motto-ul după care mă ghidez în viaţa de toate zilele este acela al marelui scriitor argentinian Jorge Luis Borges - directorul general-nevăzător - al Bibliotecii Naţionale din Buenos Aires: "Îmi imaginez Paradisul ca o mare Bibliotecă". Încă din copilărie am fost atras de acest templu al cunoaşterii. Biblioteca pentru mine a fost întotdeauna a doua casă, încă din perioada liceului, când învăţam la "Vlaicu Vodă", aproape zilnic eram nelipsit din sălile bibliotecii noastre. Peste ani am avut şansa de a deveni din cititor asiduu cel care să diriguiască destinele acestei instituţii de cultură a oraşului întâilor voievozi şi regi ai României, graţie doamnei profesoare-bibliotecar Georgeta Anuţa Popescu, fosta directoare a Bibliotecii Orăşeneşti/Municipale între anii 1970-2001. A fost cea care mi-a propus să o urmez în această nobilă misiune. Am rămas "în sistem" pentru ca îmi place ceea ce fac şi nu mă văd în altă parte, cu toate clipele mai puţin faste pentru cultura românească, mereu subfinanţată şi mereu "Cenuşăreasa" atenţiei societăţii actuale.

- Cum s-a schimbat conceptul de bibliotecar de când conduceţi dvs. instituţia?
- Conceptul de bibliotecar, în accepţiunea tradiţională, s-a schimbat în mod fundamental odată cu introducerea informatizării în biblioteci. Bibliotecarul de azi e mai degrabă un specialist în ştiinţa informării. Trăim într-o epocă a boom-ului informaţional, în care rolul bibliotecarului tradiţional este privit cu nostalgia unor vremuri mai tihnite, care aveau farmecul lor. Marele semiotician şi scriitor de succes italian Umberto Eco spunea: "Nu vă temeţi, nu veţi scăpa de cărţi!", iar bibliofilul Alberto Manguel, alt mare împătimit al cărţii şi lecturii, a publicat două cărţi fermecătoare despre lumea minunată a cuvântului scris...
- Ce-aţi citit în ultima perioadă, presupunând că mai aveţi timp pentru astfel de "răsfăţuri"?...
- Cartea despre Simon Bolivar a profesorului universitar clujean Camil Mureşan; cartea "Templul viselor", de sociologie a lecturii, a profesorului universitar doctor Mihai Octavian Sachelarie - directorul general al Bibliotecii Judeţene "Dinicu Golescu" Argeş - Piteşti; cartea " Porunca lui rabbi Akiba - Ceremonia lecturii de la Sfântul Augustin la Samuel Pepys", de Valeriu Gherghel - prof. univ. dr. la Facultatea de filozofie a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi etc. Pentru mine, "cetitul" cărţilor şi al publicaţiilor de informare culturală sunt "răsfăţuri" "sine qua non"/fără de care nu se poate!
- Aţi luat în calcul să-i oferiţi un nume Bibliotecii? Dacă da, care ar fi acela şi ce veţi face în acest sens?
- În privinţa unui nume al bibliotecii, după o adâncă chibzuinţă şi o consultare a oamenilor de cultură argeşeni şi obţinerea acordului celor în drept, se va alege cel mai potrivit dintre: 1. Carmen Sylva/Regina Elisabeta; 2. Neagoe Voievod; 3. Urmuz. Acum câţiva ani fost obţinut un prealabil acord din partea Casei Regale a României pentru atribuirea numelui "Carmen Sylva/Regina Elisabeta". La fel de puternic este şi numele scriitorului Urmuz, precursor al avangardismului literar artistic european, născut la 17 martie 1883 la Curtea de Argeş. Iar Neagoe Voievod Basarab a fost principele renascentist care a lasat posterităţii Monastirea Argeşului şi "Învăţăturile..." către fiul său Teodosie.

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!