TABLETĂ DE SCRIITOR - ABORDAREA SOLEMNITĂŢII DE A TRĂI
Sunt unii oameni, mai ales artişti, care se bucură din tot sufletul de fiecare dimineaţă însorită a vieţii. Ei descoperă, în orice clipă, solemnitatea de a trăi - adică acea bucurie covârşitoare a existenţei în sine - ca fiinţă dumnezeită, dăruită apoi pământului, apei şi soarelui, ca o stea terestră, provenită din spaţii infinite. Prin trupurile lor, sângele foşneşte ca seva dintâi prin pomi; în privirile acestora, lumina soarelui e ca o călăuză care marchează zborul lui Hyperion spre Demiurg. Ei respiră parfumul florilor, ca pe un dar divin de înnobilare, ascultă cântecele păsărilor ca pe o revărsare de izvoare limpezi peste fiecare fibră a câmpiei. Hrana înviorătoare şi apa cristalină, aerul ozonat cu parfumul florilor alcătuiesc ţinutul de perpetuare permanentă, într-un spaţiu germinativ, la hotarele căruia nu mai întâlneşti decât sentimente pure, miresme afrodiziace şi culori blânde. Abordarea solemnităţii de a trăi devine deja o culme superioară a existenţei raţionale, înconjurată de bucurii.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
