TABLETĂ DE SCRIITOR - "MĂ APĂR PRIN POEZIE DE AGRESIVITATEA REALITĂŢII!"
Aceste cuvinte nu sunt ale mele, ci le-am auzit rostite de un poet, într-adevăr, talentat. Nu-mi mai aduc aminte numele său, de parcă aceste cuvinte ar aparţine mai multor creatori, care gândesc la fel. Faptul că el se exprima astfel în faţa publicului, că era apreciat şi admirat, era evident. Ideea că o parte a cititorilor manifesta o atitudine tot mai agresivă asupra oamenilor buni, talentaţi şi cinstiţi, era susţinută, uneori, de faptele celor lipsiţi de o valoare în sine şi fără nicio calitate artistică şi morală deosebită.
Ceea ce m-a frapat însă la această întâlnire literară este nedumerirea de ce tocmai cei din sală, care veniseră să-l asculte şi să-l înţeleagă pe poet, puteau fi incluşi printre cei agresivi? De ce tocmai ei trebuiau să-i asculte cuvintele de descurajare? Nicidecum! Dimpotrivă! Presupun că un grad de sensibilitate faţă de poezie aceştia o aveau, manifestau dorinţa de a-l înţelege pe creator, de vreme ce veniseră de bună voie la aceasta întrunire şi ascultau cu interes.
Adevărurile rostite pe jumătate pot da impresia, uneori, de nesinceritate; dezvăluirea totală a acestor gânduri, în faţa altei categorii decât cea potrivită, poate deruta. Deci, atenţie la ce rostim: fiecare judecată, fiecare cuvânt trebuie spuse în aşa fel încât să găsim calea cea mai eficientă, pentru a deveni convingători - iar afirmaţiile noastre să fie potrivite categoriei sociale căreia ne adresăm.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
