TABLETĂ DE SCRIITOR - TEHNICA UNUI CITAT BINE ALES
Între metodele moderne de compoziţie în proză se vorbeşte de intertextualitate, constând în intercalarea, printre textele tale, a unor citate sau fragmente din operele altor scriitori de prestigiu, cu semnalarea surselor care se încadrează în tematica romanului tău. Pare o metodă mai avansată a vechiului procedeu de folosire a citatelor. Încă din secolele trecute, marii prozatori europeni foloseau, la începutul fiecărui capitol, un citat semnificativ din operele unor înaintaşi celebri. Probabil că li s-a părut că întrebuinţarea acestui procedeu are mult farmec, punând cititorul în faţa a două oglinzi paralele, cu un efect emotiv mai puternic, de vreme ce l-am folosit şi eu în câteva dintre romanele mele de început.
De aici, înaintând cu tehnica intertextualităţii, citatul poate fi folosit şi în interiorul capitolului, ori de câte ori se schimbă tema sau cadrul prezentării. Indiferent însă unde îl aşezi, regula artistică a alegerii unui citat trebuie respectată: ca el să corespundă, ca tematică şi ca atmosferă, conţinutului textului tău; e necesar să sugereze o armonie, nu o dispersare, să fie convingător din punct de vedere literar şi semnat de un nume cu mare prestigiu, din literatura naţională sau universală. Să nu pară prea lung şi să stârnească o înviorare a lecturii. În felul acesta, îi oferim cititorului o informare mai bogată şi îi trezim curiozitatea şi dorinţa să caute şi cărţile de unde am extras citatul, pentru o lectură plăcută în continuare.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
