Ziua Culturii Naţionale în Oraşul Regal
Pentru prima oară de când se sărbătoreşte Ziua Culturii Naţionale, Curtea de Argeş s-a bucurat de un program aparte dedicat acestui eveniment deosebit de important pentru toţi aceia care îşi preţuiesc identitatea naţională, îşi respectă valorile şi luptă împotriva tendinţelor de globalizare pentru a conserva specificul naţional. Întregul program dedicat acestei zile a fost rezultatul unui parteneriat între Primăria şi Consiliul Local, Centrul de Cultură şi Arte "George Topîrceanu", Muzeul Municipal, Asociaţia Culturală "Curtea de la Argeş", Filiala Argeş Posada a C.M.R.R., Revista "Pietrele Doamnei", Cenaclul literar local "Nicolae Velea", Uniunea Scriitorilor din România şi câteva instituţii de învăţământ din urbe. Activităţile au avut rolul de a scoate în relief semnificaţia acestei date şi, mai ales, de a ne reaminti tuturor care ne sunt rădăcinile şi spre ce anume trebuie să avem privirile îndreptate dacă vrem să nu ne pierdem urma ca naţie.
Pentru început, un grup numeros de oameni de cultură şi elevi din zona noastră a luat parte la ceremonia de depunere de coroane în faţa bustului lui Mihai Eminescu din curtea Centrului de Cultură şi Arte "George Topîrceanu". Printre ei s-au numărat şi reprezentanţi ai Arhiepiscopiei (stareţul Mănăstirii Argeşului, Caliopie Ichim), viceprimarul Gabriel Jubleanu, directori de şcoli, cadre didactice, consilieri locali, directori de instituţii sau membri în diverse cercuri culturale. Cuvinte despre simbolistica acestei sărbători şi importanţa datei alese au fost rostite de acad. Gheorghe Păun, care a precizat că, pur întâmplător, pe 7 decembrie 2010, când se promulga Legea nr. 238 în textul căreia era specificat că a fost aleasă data de 15 ianuarie ca Ziua Culturii Naţionale, apărea şi primul număr al Revistei "Curtea de la Argeş".
Participanţii au mers apoi în incinta C.C.A., pentru admirarea expoziţiei de plachete şi timbre "Mihai Eminescu", găzduită în sala de expoziţii. Acolo au fost întâmpinaţi de 4 mese pline cu obiecte din colecţia personală a prof. Lucian Costache, care ne-a declarat: "Am adus la Curtea de Argeş insigne, medalii, cărţi, cărţi poştale, timbre şi diferite alte obiecte care amintesc de Eminescu, fie de la concursurile naţionale şi internaţionale, fie de la olimpiadele la care am participat de-a lungul vremii, personal sau cu elevii. Cele mai vechi obiecte sunt din secolul XIX... De exemplu, am un volum din 1874, ce conţine primele critici ale lui Maiorescu unde vorbeşte despre Eminescu, pe care-l aşeza imediat după Alecsandri, deşi la acea vreme nu scrisese decât 3 poezii. Multe dintre obiectele expuse sunt rarităţi şi foarte valoroase!..." Oaspeţii au primit diplome aniversare din partea Societăţii Numismatice Române GCMI - Mihai Eminescu, a Asociaţiei de Vexilogie "Tricolorul" şi a Ligii Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni.
Ulterior, participanţii au coborât în Sala de Spectacole a instituţiei-gazdă, acolo unde s-au purtat discuţii literare în jurul temei "Viaţa şi opera lui Mihai Eminescu", prilej cu care au fost invitaţi la cuvânt col. prof. dr. Gheorghe Ene şi prof. Lucian Costache. În partea a doua, publicul argeşean s-a întâlnit cu "Marta, croitoreasa", roman de Valentina Di Cesare (traducere Carmen Teodora Făgeţeanu, prefaţă Gabriel Nedelea, postfaţă Elena Pîrvu, Craiova, Editura Aius, 2018). Impresii generale despre volumul prezentat au venit din partea prof. univ. dr. Elena Pîrvu - preşedinte executiv al Societăţii Culturale Româno- Italiene "Dante Aligheri" - Comitet Local al Societăţii "Dante Aligheri" din Roma şi a prof. Nicolae Marinescu - director al Editurii Aius şi al revistei de cultură "Mozaicul". Completări de profunzime au fost aduse de scriitoarea şi jurnalista Camelia Radulian - preşedinte al Uniunii Scriitorilor de Limba Romană, preşedinte al Asociaţiei "Artecarte" şi al Cenaclului "Artecarte" din Emiratele Arabe Unite, care a apreciat tenacitatea şi naturaleţea cu care Carmen Teodora Făgeţeanu a tradus romanul amintit, reuşind, fără a-l cosmetiza, să-l apropie mai mult de cititori. Câteva aspecte despre procesul traducerii au fost prezentate de aceasta din urmă, după care invitaţii au fost poftiţi la un protocol organizat de gazde, prilej numai bun de făcut poze, socializat şi primit autografe.
Ziua Culturii Naţionale s-a încheiat în Cetatea Basarabilor cu un spectacol vibrant oferit de interpretul folkist Ducu Bertzi, care a păşit pe scena de la C.C.A. însoţit de violonista Irina Furdui. Sala a fost ocupată aproape în totalitate cu oameni de toate vârstele, iar concertul, memorabil prin frumuseţea versurilor alese de cântăreţ (cu influenţe folclorice), a fost foarte apreciat de publicul argeşean. Cu atât mai mult cu cât pe scenă nu a fost doar artistul, ci şi omul simplu Ducu Bertzi, care şi-a completat recitalul prin inserţii cu amintiri preţioase din tinereţe, atunci când, în cadrul Cenaclului Flacăra (rampa sa de lansare), a cunoscut pe unii dintre cei mai importanţi poeţi şi oameni de cultură ai vremii. De altfel, se ştie că melodiile sale sunt gândite în aşa fel încât să reflecte valori tradiţionale şi să transmită mesaje puternice, generând momente magice.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
