TABLETĂ DE SCRIITOR - VISURILE PE CARE LE RESPIRĂM
Cum să respiri o iluzie, o dorinţă fierbinte, un vis, o fantasmă - ca într-un joc al ielelor? Înţelegeţi că am luat cuvântul „respiri” în sens metaforic pentru a mări şi sensibiliza înţelesul întregului titlu, ca şi cum popular am spune: "a pus degetul pe rană!", sau "pe bubă", numai că aici nu este vorba de-o bubă, ci de-o floare (tot metaforic şi antitetic) a imaginaţiei. Dacă vi se pare că e un joc de cuvinte, vă mărturisesc acum că ele se joacă libere cu mine, încercând să reliefeze esenţele lor cele mai subtile.
Visele sunt acele dorinţe neîmplinite, retrospective sau anticipative, ivite în timpul somnului, sau chiar „când visăm cu ochii deschişi”. Nu am timp acum (şi aici) să mă refer la acele jocuri haotice, născute dintr-un subconştient sensibilizat de întâmplările zilei anterioare, ori generate dintr-o stare de sănătate dificilă, ci voi alege doar visurile creative, care-ţi plimbă pe dinaintea ochilor fapte romantice sau eroice, imagini paradisiace, dar culese de pe pământ, de o minte care ar vrea să ajungă mai repede în Rai. Visează aşa de frumos un om sănătos, cu mintea limpede, care, şi în timpul zilei, trăieşte deplin, mulţumit de sine, realizând faptele care-i încântă sufletul.
Iată că s-au ivit zorii dialogurilor esenţiale şi vom continua demonstraţia noastră în plină zi! Visurile de ziuă sunt cu mult mai convingătoare, mai atractive, mai estetice, deoarece ele aparţin artiştilor cu mintea înaripată şi sunt construite pe anumite imagini, acumulate anterior prin lecturi şi selectate cu grijă. Visurile poetice sunt romantice şi înflăcărate, radiind în jurul lor o stare de bine - o astfel de stare pe care, lecturându-le apoi, ne-o transmit deplin.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
