"Curtea de la Argeş" - LA PRIMUL CENTENAR
Foarte inspirat titlul sub care apare editorialul acad. Gheorghe Păun din ediţia festivă a revistei culturale a zonei noastre! Analiza dureros de pragmatică pe care o face în stilu-i inconfundabil ar trebui să-i readucă rapid cu picioarele pe pământ pe toţi rătăciţii neamului românesc şi, trezindu-le luciditatea din al doisprezecelea ceas, să-i coalizeze în jurul interesului naţional. Care nu poate muri cu o anume generaţie, ci este obligatoriu să fie veşnicit odată cu ţara şi poporul din care facem parte! "Identitate, Suveranitate şi Unitate Naţională" se intitulează apelul lansat de către confraţii academicieni ai ctitorului acestei publicaţii poporului şi instituţiilor statului român, care merită să fie aprofundat, deoarece exprimă punctul de vedere al "intelighenţiei neamului", faţă de situaţia în care a ajuns ţara şi peste care ar fi o neghiobie să se treacă uşor ori să fie ignorat. "Basarabia - pământ românesc samavolnic răpit" este alt articol mustind de jalea înstrăinării fraţilor prin legea forţei celui mai tare, nu prin dreptul istoric.
Extrem de interesante sunt documente istorice despre care unii dintre oamenii prezentului habar n-aveau, fie pentru că li s-a băgat pe gât istoria falsificată a de până la 1989, fie că au fost ţinuţi departe de ea duoă. Din această categorie merită amintite: "Declaraţia Parlamentului României din data de 27 martie 1918", "Declaraţia de la Paris: O Europă în care putem crede", "Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918" se completează la modul cel mai fericit cu alte materiale documentare publicate în numărul din această lună. Din această categorie merită să fie amintite "Marile personalităţi ale făuririi României Mari" ori "Femeile române şi Marea Unire", dar şi evocările - mitropolitul Gurie Grosu, Martin Opitz, poetul german îndrăgostit de români sau Eginald Schlattner (cel atât de des invocat de către regretatul concitadin Aurel Ilea). Din bogatul cuprins al celor 32 pagini strânse într-o ediţie de colecţie, este obligatoriu să mai atragem atenţia asupra materialelor intitulate "Dintre cărţile Centenarului", "Mihai Viteazul - primul făuritor al Marii Uniri" şi "Recurs la istoria furată". Pe lângă numele cunoscute ale unor colaboratori constanţi ai publicaţiei, între care îi amintim pe Horia Bădescu, Maria Vaida, Constanţa Vaida Haliţă, Raia Rogac, ÎPS Calinic Argeşeanul, Ion Pătraşcu, apar şi altele noi, semn că revista se revigorează cu transfuzii de sânge creator şi viziuni noi asupra faptelor - predictibile sau profeţite - cu argumente asupra cărora trebuie să mediteze fiecare dintre cititori. Nu vom spune mai mult, ci vom lăsa tuturor posibilitatea să descopere şi, de ce nu, să se lase cuceriţi de această apariţie editorială asupra cărora poate se vor opri s-o analizeze urmaşii peste altă sută de ani de existenţă românească!
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
