Argesexpres.ro - Stiri Curtea de Arges
Fondat în 1999
luni 4 mai 2026 18:31

LA FOCUL LUI SÂN MEDRU

În credinţa poporului român, Sâmedru (Sân Medru, Sumedru) împarte anul agropastoral în două anotimpuri - vara de la Sângiorz (Sf. Gheorghe, n.n.) până la Sâmedru şi iarna, de la Sâmedru până la Sângiorz. Bătrânii spuneau că Dumnezeu a încredinţat "cheile vremii" Sf. Gheorghe, cu care el deschide sezonul cald de când aude orăcăit de broaşte până la Sf. Dumitru, care închide vremea caldă şi deschide sezonul rece. Schimbul de chei între cei doi sfinţi se face, deci, la 26 octombrie şi 21 aprilie.

Pentru purificare şi distrugerea spiritelor care s-ar putea aduna pe la răspântii sau în alte locuri să facă rău oamenilor, în seara de 25 spre 26 octombrie se aprinde Focul lui Sâmedru pe dealuri, la răspântii, în mijlocul satului. La acest foc iau parte cu mare bucurie şi copiii din două motive: în primul rând fiindcă aici gospodarii satului obişnuiesc să-i dăruiască cu covrigi, nuci, mere, colaci sau alte bunătăţi, dar şi fiindcă după potolirea vâlvătăii, sar peste vatra de jăratec ca să fie sănătoşi la trup tot anul. Pe firul văii Argeşului, cu mare fast se organizează în fiecare an sărbătoarea Focul lui Sâmedru în oraşele Ştefăneşti, la ViIa "Florica", în grădina Brătienilor şi la Topoloveni.

Anul acesta, directorul Casei de Cultură din Topoloveni, Emil Antohi, a invitat şi ansamblul folcloric din Arefu în oraşul dumnealui. Arefenii au răspuns cu bucurie, participând cu un mic grup vocal feminin şi cu prichindeii de la şcolile din Arefu, dansatori hotărâţi, care sub îndrumarea instructorului coregraf Ionică Tănase dau viaţă jocurilor moştenite de la înaintaş, muzica fiind asigurată de acordionistul Titel Şelaru.

Gazdele au dovedit bunătatea şi ospitalitatea caracteristică românilor. Toţi artiştii amatori din cele 14 formaţii participante au fost poftiţi la o masă comună şi serviţi cu tradiţionalele sarmale româneşti.

Înainte de a urca pe scenă, "ţărănuşii din Arefu" au vizitat standurile cu fructe pârguite în această toamnă, cu produsele pregătite de priceputele gospodine argeşene, dar şi cu jucării de tot felul realizate de copii isteţi folosind fructe şi legume. Cele văzute le-a provocat atât uimirea, cât şi dorinţa de a încerca şi ei aşa ceva odată întorşi acasă.

Programul artistic a fost deschis la ora 16.00 de fanfara din Vorona-Botoşani şi a durat până la ora 20.30. Pe scenă au evoluat amatori de la fragedă vârstă până la cei cu plete argintii. Cel mai mic a avut doar 4 ani. Este vorba despre "căluşeru" Bogdan Berindei, din comuna Răşinari-Sibiu. A impresionat prin frumuseţea fizică, prin costumul tradiţional, dar mai ales prin seriozitatea dovedită şi prin eleganţa cu care-şi încadra paşii in ritmul muzicii.

Focul lui Sâmedru a fost aprins la ora 18.23 de o echipă de 20 de tineri îmbrăcaţi în costume arhaice. Purtând câte o torţă în mână, ei au înconjurat rugul pregătit şi după ce au strigat în cor de trei ori "Hai la focul lui Sumedru/Să pârlim pe Ghiţă iedu!", au pus foc din toate părţile. Pălălaia a izbucnit cu forţa lavei unui vulcan atingând peste 4 metri înălţime. Focul a ars continuu, cât a durat programul artistic.

"Ţărănuşii arefeni" urcă pe scenă aproape de ora 20.00. De sus, îi privea zâmbindu-le luna plină, urcând încet pe bolta senină, motiv în plus să demonstreze ce ştiu. Încep programul cu doi solzari, care au interpretat o doină locală de dragoste şi o horă. Trio-ul format din elevele Roxana Lăzăroiu, Andreea Popescu şi Adnana Şelaru încântă auzul spectatorilor cu cântecul "Padure verde şi deasă". Dansatorii impresionează prin costumaţia multicoloră şi jocurile prezentate - Brâul bătrânesc local, Alunelu', Ciuleandra, Sârba lu' 22, Spoitoreasa, Chindia. Sunt răsplătiţi cu îndelungi aplauze. Răspund şi ei înclinându-se în semn de respect şi părăsesc scena în timp ce instructorul primeşte o diplomă de participare şi o frumoasă cupă de culoare azurie.

Sunt plini de voioşie! Pornesc spre casă mulţumiţi şi bucuroşi că au participat la una din frumoasele şi impresionantele sărbători tradiţionale ale neamului românesc, din care şi ei fac parte.

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!

Pin It