Paşi vitali în reafirmarea comunei Albeşti: lansarea monografiei ca remediu pentru uitare şi formarea de tineri-reper pentru un viitor indelebil
Lucruri frumoase, prin oameni deosebiţi, se petrec şi în zonele rurale. Important este să se găsească măcar o persoană care să vrea să construiască ceva trainic, prin artă şi cultură şi să lase urme de paşi siguri pentru generaţiile care vor veni. La Albeştii de Argeş lucrează cu acest scop o mână de oameni capabili şi dedicaţi, iar rezultatele sunt uimitoare. Copiii pe care ei îi pregătesc fac progrese impresionante, iar activităţile desfăşurate aduc culoare şi fac să renască localitatea ca din propria-i cenuşă. Un exemplu al modului în care se poate lucra într-o comună şi se poate face cultură este pictorul Cornel Cîrstea, coordonator al departamentului "Artă şi cultură" din cadrul Asociaţiei "Aryas" şi mentor al Cercului de creaţie plastică "Atlas Art". Organizaţia amintită, în parteneriat cu Biblioteca comunală, Primăria localităţii şi Şcoala Albeşti, a organizat în Duminica Floriilor, la Caminul Cultural "Nicolae Iorga" (vom reveni cu amănunte) expoziţia de artă plastică "Flori de Florii".
Tinere vlăstare artistice
În cadrul vernisajului au expus, alături de copii, şi pictorul Cristian Popa din Craiova (fostul vicepreşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din România), pictorul şi muzeograful Lucian Rogneanu, tot din Craiova, pictorul Gabriel Ungureanu din satul Lin, Lăpuşani-Coşeşti, pictorul Ana Bătărigă şi pictorul Maria Fărcăşan, din Chişinău. Printre ei s-au remarcat debutanţii, membri de aproximativ un an în cadrul Cercului de pictură "Atlas Art" din Albeştii de Argeş: Amalia Enache, Mara Mircu, Antonia Hulea, Ana Maria Manea, Iulia Băluţă, Gabriela Savu, Daria Ilie, Cristiana Duţă, Ilinca Duţă, Nicol Scarlat, Maria Pascu, Andreea Bănăţeanu, Andrei Paraschiv şi Alexandru Sorescu.
Dincolo de faptul că sala a fost arhiplină, dovadă că munca echipei de la Albeşti este apreciată şi trezeşte interesul comunităţii, trebuie menţionat că publicul s-a bucurat de armonia muzicală asigurată de Dumitru Paraschiv şi echipa de mlădiţe formată din copiii comunei (printre care s-au numărat şi Ana Maria Manea, Andrei Paraschiv şi Ana Gorunescu, însoţiţi de chitarele lor - în orice caz, copii care au înţeles că formarea lor nu înseamnă doar penel, ci şi carte şi multiple activităţi), precum şi de spectacolul deosebit oferit de Ansamblul "Hora" (înfiinţat de regretatul Ilie Stelian şi preluat de soţie şi fiică după trecerea acestuia în nefiinţă). Ca invitaţi de seamă, amintim de Gigi Dănilă - inspector de specialitate şi specialist restaurator la Institutul Naţional al Patrimoniului şi de preotul-pictor Cristian Dragomirescu.
La eveniment au fost prezenţi mai mulţi iubitori de cultură din zona noastră, printre care şi membri ai Cenaclului "Nicolae Velea". Evident, nu avea cum să lipsească primarul comunei, Gabriel Popa, care, aşa cum vă informam şi noi zilele trecute, a început demersurile pentru înfrăţirea Albeştilor cu comuna Coşcalia din raionul Căuşeni. De altfel, pictorul Cornel Cîrstea ne-a mărturisit că intenţionează ca, pentru marele eveniment, să pregătească o activitate deosebită împreună cu Asociaţia "Aryas", însă detalii ne vor fi descoperite la vremea potrivită. Dacă în ceea ce priveşte lucrările realizate de copiii ce activează în cadrul Cercului "Atlas Art", publicul a putut constata cu plăcere că sunt progrese vizibile şi că, într-adevăr, în aceşti mici ucenici se ascund comori ce pot fi scoase la suprafaţă numai de un dascăl iscusit, în mod cert acesta nu putea fi altul decât Cornel Cîrstea, care are o tehnică aparte de lucru şi care a format deja generaţii de artişti care acum se bucură de o carieră roditoare.
O carte pentru cunoaşterea şi consemnarea istoriei locale
Ce n-au ştiut invitaţii a fost faptul că manifestarea artistică a reprezentat practic un preambul pentru lansarea de carte "Lăcaşuri de Spiritualitate Românească", avându-i ca autori pe preotul Marius Ilie şi pe soţia sa, Florenţa Ilie, volumul constituindu-se ca o monografie a bisericilor ortodoxe din Albeştii de Argeş. Momentul editorial n-a fost întâmplător, întrucât anul acesta, comuna Albeştii de Argeş împlineşte 495 de ani de la atestarea documentară. Actul care menţionează pentru prima oară componenţa satelor din Albeşti (Albeşti, Dobroţu, Domireşti şi Brătăşeşti) a fost emis la Curtea Domnească de la Târgovişte pe data de 4 aprilie 1523 de către Radu de la Afumaţi. Numele de Albeşti ar trebui să vină, potrivit legendei, de la Albu, un căpitan de oşti al lui Mircea cel Bătrân care, după lupte vitejeşti, a primit nişte moşii în acest loc şi, cu timpul, a înfiinţat un sat. Despre monografie a prezentat câteva detalii autorul cărţii, preotul Marius Ilie, care a explicat motivul pentru care a realizat această lucrare: "Uitarea, de foarte multe ori, se aşterne peste memoria noastră şi eşuăm să ne mai amintim de strămoşii noştri, pentru că societatea de astăzi ne prindem într-un vălmăşag în aşa fel încât valorile care ne reprezintă sunt ignorate şi nu-i mai punem la loc de frunte pe cei din care ne-am născut. Tocmai de aceea am considerat necesară o astfel de lucrare monografică. Istoria localităţii noastre e legată de două monumente. Primul este Crucea de piatră de la 1694, construită de un meşter de la Albeştii de Muscel la cererea unui anume jupân Paraschiv, boier al locului, care, alături de familia sa, a vrut să o lase pentru ca noi, cei de azi, să nu-i uităm, iar ea rezistă de peste 300 de ani. Cel de-al doilea monument care ne face cinste este Schitul Brătăşeşti, datând din secolul al XVIII-lea, zidit de paharnicul Ioan Vâlsănescu... Toate detaliile istorice le veţi găsi în carte, pentru că sunt, într-adevăr, impresionante!" În cuprinsul cărţii se regăsesc repere istorice, detalii despre obiceiuri şi tradiţii din Albeşti, după care monografia îşi urmează obiectul studiului şi prezintă bisericile din localitate, în mod firesc, împreună cu dezvăluiri din culisele edificării lor. În final, volumul se încheie cu evocarea personalităţilor albeştene şi a eroilor care s-au ridicat din această frumoasă comună. Monografia este cu atât mai completă cu cât conţine şi imagini, care ajută la o mai bună identificare a detaliilor prezentate de autori. În orice caz, considerăm că lucrarea este de o importanţă vitală în afirmarea Albeştilor de Argeş ca localitate de însemnătate istorică!
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
