Festival folcloric de înaltă ţinută, la Curtea de Argeş
# Identitatea naţională a fost reafirmată prin valorile sale autentice
"Folclorul nostru… nu numai că este sublim, dar te face să înţelegi totul. E mai savant decât toată muzica aşa-zis savantă. Şi asta într-un fel cu totul inconştient. E mai melodic decât orice melodie, dar asta fără să vrea. E duios, ironic, trist, vesel şi grav", spunea odinioară George Enescu. Suntem cu toţii de acord că folclorul românesc, de o bogăţie aparte, reprezintă una dintre mândriile noastre naţionale. Dansul popular, cântecul, jocul, strigăturile şi portul tradiţional se constituie într-un tot plin de armonie, culoare, expresivitate, energie, supleţe, căldură sufletească şi mesaj puternic. În demersul de aflare, păstrare şi consacrare valorică a faptelor de folclor, Asociaţia Culturală a Coregrafilor, Scenografilor şi Artiştilor Liber Profesionişti şi Amatori din Constanţa (preşedinte, prof. Ovidiu Roşca), în colaborare cu Primăria Municipiului Curtea de Argeş, S.C. POSADA (director, Corina Sava) şi Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Constanţa, şi-a confirmat consecvenţa faţă de înţelesul atribuit folclorului, acesta fiind un loc de întâlnire al generaţiilor, într-un spaţiu aflat la confluenţa multor suflete generoase, pornite din vremuri imemoriale şi poposite, când şi când, la şezători.
Vineri şi sâmbătă, la Curtea de Argeş a avut loc un eveniment unic, care a emanat acea frumuseţe vibrantă adunată din dansurile tradiţionale româneşti, păstrată şi transmisă din generaţie în generaţie până în vremurile noastre. Cântecul, jocul şi portul popular, adunate pe scenele centrelor culturale, aruncă punţi peste cugete, croind poteci pe care gândul se opreşte îndelung, căzut pradă frumosului. Iar acesta respiră în fiecare doină, baladă, horă sau sârbă, ie sau maramă şi, altoit cu autenticitate, se întoarce fremătând de înţelesuri pe care ochiul şi inima le descifrează. De aceea trebuie cinstită şi perpetuată emanaţia cugetării folclorice, întorcându-se generos către cei care se apleacă spre folclor, în multitudinea transformărilor sale. Astfel, spectacolul "Demonstraţii Folclorice din România" s-a ţinut anul acesta la Curtea de Argeş, fiind găzduit de Liceul Tehnologic Forestier, prin bunăvoinţa directorului, prof. dr. ing. Andrei Grigorescu. În mod firesc, la buna organizare şi desfăşurare a acestui eveniment inedit a pus umărul şi Asociaţia Culturală Artistică POSADA - Curtea de Argeş (preşedinte, Dumitru Grecu, director artistic, ms. coregraf Mihai Ilie), care, în calitate de gazdă bună, i-a dus pe cei aproximativ 120 de invitaţi din toată ţara (coregrafi şi dansatori) într-un circuit turistic ce a vizat principalele obiective de atracţie din zona noastră. Vineri, în sesiunea de acomodare, a avut loc şi o conferinţă despre "Folclor şi importanţa continuării tradiţiilor populare româneşti", în cadrul căreia a fost invitat la cuvânt prof. Cezar Bădescu, el însuşi un ambasador al tradiţiilor populare româneşti din zona Arefului şi bun cunoscător al obiceiurilor strămoşeşti din zona de nord a Argeşului. Acesta le-a vorbit oaspeţilor despre aceste frumoase tradiţii din satele de la munte, despre Legenda Mănăstirii Argeşului şi a Meşterului Manole, despre obiceiuri pascale specifice zonei noastre, oferind o introducere temeinică în spaţiul istoric-cultural unde au poposit promovatori ai folclorului din toate colţurile ţării. Este momentul să vă anunţăm şi care au fost judeţele reprezentate în cadrul spectacolului de la Curtea de Argeş: Bacău, Olt, Arad, Gorj, Dolj, Bihor, Braşov, Cluj, Suceava, Neamţ, Alba, Bistriţa-Năsăud, Dâmboviţa, Sibiu, Mureş, Maramureş, Ialomiţa, Brăila, Galaţi, Vrancea, Ilfov, Botoşani, Constanţa, Caraş Severin, Mehedinţi, Prahova, Bucureşti, Tulcea, Iaşi, Buzău, Timiş, Sălaj, Vâlcea şi, bineînţeles, Argeş. S-au perindat pe scena de la Forestier, oferind mostre din lada de zestre a zonelor lor, numeroase ansambluri, dintre care le amintim pe: "Doina Gorjului", "Maria Tănase" - Craiova, "Baladele Tulcei", "Banatul" de la Timiş, "Arcanul" de la Suceava, "Meseşul" de la Zalău, "Cununiţa" de la Bistriţa, "Doina Bacăului", "Doina Oltului", "Mureşul" din Târgu Mureş, "Transilvania" de la Baia Mare, "Româncuţa" de la Constanţa şi, fireşte, "Posada" de la Curtea de Argeş.
La final de spectacol, am stat şi noi de vorbă cu câţiva dintre reprezentanţii ansamblurilor, care au acceptat bucuroşi să ne împărtăşească din concluziile lor. De pildă, Marian Stănescu, coregraf al Ansamblului "Poarta Olteniei", din Peţeni, judeţul Olt, ne-a declarat: "Am venit la această manifestare cu două perechi de dansatori şi am prezentat dansul specific zonei Olteniei. Ideea de organizare a domnului profesor Roşca este foarte bună. La ora actuală, pe linie de cultură, e cam moartă partea aceasta a dansului popular. Nu prea s-au mai interesat parlamentarii şi nu prea s-a mai atras atenţia asupra dansului şi jocului popular, dar noi încercăm acum să-i mai scoatem faţa în lume. A fost pe cale de dispariţie până acum vreo 2 ani, dar, între timp, s-au înfiinţat mai multe ansambluri, au revenit la viaţă şi cele vechi... Şi sperăm ca pe viitor să revină la forma de odinioară..."
Foarte impresionat de organizare, tânărul Ioan Ilie Nemţoi, de la Ansamblul "Arcanul" din Suceva, a adăugat: "Nu este doar un spectacol, ci o conferinţă vastă, la care particip cu mare drag de 8 ani. Sunt pentru a doua oară la Curtea de Argeş, iar oraşul este foarte primitor, am vizitat şi Catedrala... Eu cred că dansul nu va dispărea niciodată, chiar dacă eforturile de conservare a acestui fenomen la ora actuală sunt cam mici. Sunt încredinţat că dansul popular va dăinui peste veacuri, şi după ce noi nu vom mai fi..."
La rândul său, Ionel Garoafă, coregraf al Ansamblului Profesionist "Maria Tănase" din Craiova, şi-a exprimat convingerea că astfel de evenimente au un rol extrem de benefic în ceea ce priveşte promovarea dansului popular. "Am venit la acest spectacol din două motive: pentru a asista la Conferinţa Naţională a A.C.C.S.A.L.P.A. - Constanţa, dar şi pentru că de 2 ani sunt membru în juriul festivalului care se va desfăşura la Mangalia, în vară. Căutăm ca această conferinţă a coregrafilor şi a directorilor artistici să îmbunătăţească modul în care este promovat dansul popular. Am mai fost la Curtea de Argeş, dar pentru prima oară îl văd cu ochii omului de cultură, cu experienţă de viaţă... Se observă interes pentru cultură în acest oraş, dar şi curăţenie şi respect pentru cetăţean. Am fost foarte impresionat de împrejurimi şi de frumuseţea zonei. În calitate de profesionist, caut tot timpul să duc dansul popular la cel mai înalt nivel, să-l prezint publicului în cea mai sublimă formă. În această conferinţă ne sfătuim şi cum să implementăm o mentalitate de calitate în rândul oamenilor. Vrem să eliminăm greşelile apărute de-a lungul timpului în prezentarea ansamblurilor... Spre uimirea mea, sunt încântat că încă se caută dansul popular, pentru că lucrez eu însumi cu vreo 300 de copii şi pregătesc generaţia viitoare. Ce se vede aici este o parte infimă din tot ce se petrece în România, iar acest lucru mă încurajează să cred că niciodată nu va dispărea dansul popular de pe meleagurile noastre!"
Paula Taloş de la Zalău, o figură feminină foarte carismatică, reprezentând Ansamblul Folcloric "Meseşul", din cadrul secţiei Centrului de Cultură şi Arte a judeţului Sălaj, a remarcat că dansul popular începe să capete preţuirea de odinioară. "Este foarte frumos la Curtea de Argeş şi am trăit momente de neuitat în aceste zile petrecute aici. Cât priveşte acest spectacol, mă bucur că dansul popular a început să fie destul de apreciat şi în rândul tinerilor. La Zalău avem peste 100 de copii în <<Meseşul Junior>>. Iniţial, ei vin trimişi de părinţi, dar apoi prind drag şi le place să facă asta. Am fost prezenţi la Argeş cu două perechi. Una a reprezentat <<Meseşul>>, iar celalată <<Veteranii Meseşului>>, pentru că avem şi o formaţie ce cuprinde foşti dansatori ai ansamblului, dar care acum sunt pensionari..."
Am avut surpriza ca la spectacol să întâlnim şi un edil-şef. Jr. Gheorghe Tudoraşcu, primarul comunei Dobrosloveni, din judeţul Olt, însoţeşte aproape peste tot ansamblurile folclorice "Romula Malva" şi "Flori de Romanaţi" din comuna pe care o are în administraţie. "<<Romula Malva>> este numele unei cetăţi romane care se află pe teritoriul satului Reşca, din comuna Dobrosloveni, ce are o istorie de peste 2.000 de ani. Dansurile din acest sat sunt de căluşi şi spectaculos inspirate din cultura romană. Cele din Romanaţi sunt, de asemenea, stricte pe acea zonă. Romula Malva a fost un oraş înfloritor ajuns la rang de municipiu şi apoi colonie pe vremea romanilor, iar mama împăratului Galeriu a fost născută la Reşca. Am venit la acest spectacol cu ambele ansambluri. Eu sunt jurist de meserie, dar m-am născut şi am trăit la ţară, aşa că iubesc mult satul românesc! Sunt mândru că sunt de la ţară şi noi dăm un adevărat sens vieţii rurale, astfel că nu vom uita niciodată tradiţiile şi cultura locurilor din care venim. Căluşul nostru a ajuns în semifinale la <<Românii au Talent>>, a fost în Turcia, Grecia, Serbia şi anul acesta va avea încă trei ieşiri - Franţa, Italia şi Spania. În afară de dansuri, avem 2 clase cu ateliere de cusături, un taraf şi 2 clase de olărit, pentru că încercăm să reproducem ceea ce descoperim în situl arheologic. Este un spectacol nemaipomenit acesta de la Curtea de Argeş, pentru că aici se întâlnesc foarte multe tradiţii şi zone culturale ale ţării. Facem schimb de experienţă, iar asta este ceva extraordinar, mai ales că ne putem promova cultura locală. Patriotismul nostru trebuie să aibă la bază aceste rădăcini trainice, nu doar în versuri şi cântece, ci şi în vieţilor noastre ca oameni de rând..."
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
