La dispoziţia cititorilor - "Curtea de la Argeş"
Ctitorul reputatei reviste culturale a zonei noastre, acad. Gheorghe Păun, le face o bucurie fanilor, punându-le la dispoziţie mai devreme ediţia cu nr. 83, din această lună. Editorialul pe care-l semnează transmite un mesaj care ar trebui analizat cu mare atenţie, deoarece denumeşte "Nevoia de resolidarizare". Iar argumentul ţine de semnalul lansat în luna februarie de un grup de peste 100 membri ai Academiei Române - deci spirite lucide ale neamului - care făceau apel la trei cuvinte-cheie: identitate, suveranitate şi unitate naţională, noţiuni atacate sistematic după 1989 cu scopul anihilării. Foarte inteligentă este pledoaria acad. Păun, care merită să fie citită, răscitită, analizată şi susţinută în sensul strict al apelului din titlu. Pentru că - ne place sau nu - adevăul este că noi, românii, suntem din ce în ce mai disipaţi de dihonii mărunte, de parcă nu ne-ar mai păsa că suntem pândiţi de pericolul de a ne prăbuşi într-un masochism ilogic.
Din conţinut merită să trecem în revistă măcar câteva dintre "vârfuri": Johan Galtung continuă "O teorie a păcii", explorând anularea antagonismelor dintre stare normală şi violenţă, în ciudata lume în care trăim; Mihail Orzeaţă ne propune o tulburătoare analiză pe tema "Cât şi cum afectează România emigrarea cetăţenilor săi educaţi", iar Dorin Nandrău ne vorbeşte documentat despre "Presa românilor din Statele Unite din veacul trecut"; Sorin Mazilescu, fiu al meleagurilor argeşene prin naştere, nu prin conferire de titlu, ne poartă prin "Poenărei-Corbi, satul binecuvântat de Dumnezeu", făcând o trecere peste timp de la Haiducii Muscelului - fraţii Petre şi Toma Arnăuţoiu, Maria Plop şi fiica acesteia, Ioana (născută în 1956) - spre treimea pe care se clădeşte în prezent viitorul comunităţii, şi i-am numi aici pe primarul Virgil Baciu, cel care a salvat satul din starea de comă în care se afla cu ani în urmă, precum şi pe alţi doi fii ai comunităţii - profesorul istoric Grigore Constantinescu, fiul eroului martir anticomunist, preotul Ioan Constantinescu şi artistul plastic, scriitorul Constantin Samoilă; Nicolae Şt. Noica lansează "Un gând de recunoştinţă la 500 ani" de existenţă a Catedralei Mănăstirii Argeşului, care se completează fericit cu "Însemnările Monahiei Platonida"; Ion Pătraşcu ne poartă cu deosebit har scriitoricesc "În Rusia, după o jumătate de secol". Cititorii au posibilitatea să identifice subiectele care le sunt mai aproape de suflete, să le comenteze şi să propună aprofundarea unora sau deschiderea altora, la fel de incitante.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
