"Brâul de la Boteni", ediţia a XXII-a, 2017 - tradiţie şi inovaţie
Pe valea Argeşelului, în sus, spre izvoare, se află localitatea Boteni. Atestată documentar în 1512-1513, iulie 23 (DRH, B, ŢR, vol. II, doc. 105), are o suprafaţă de 24,1 kmp şi o populaţie de 2.495 locuitori (conform recensământului desfăşurat în anul 2011).
Boteni este un nume topic format pe baza apelativului botă - "vas de depozitat", origine motivată prin ocupaţia tradiţională a locuitorilor: pomicultura. O ipoteză locală derivă denumirea satului din sintagma "Bot-deleni" semnificând, în accepţia locală, "cei aşezaţi sub dealuri", expresie contrasă în substantivul Boteni. Se evocă, de asemenea, un antroponim Botea - comandant de oaste al omniprezentului Negru Vodă. Conform menţiunii lui C. Rădulescu-Codin, inserate în "Muscelul nostru...", satul Boteni "îşi trage numele de la vestitul Botea".
Arhitectură populară locală este tipic musceleană. Predomină casele cu două niveluri, nivelul inferior fiind destinat, în general, păstrării produselor pomicole. Amplă ornamentaţie în stucatură, modalitate decorativă ce conferă o evidentă notă de particularizare locuinţelor ţărăneşti edificate în prima jumătate a secolului XX. În studiile monografice locale, se consemnează existenţa unor locuinţe monocelulare. Casa Duţescu Ghiţă edificată la sfârşitul secolului al XIX-lea reprezintă, sub raport arhitectural, un model de construcţie de locuit tipică zonei, relevând, prin structura sa, ponderea unei ocupaţii tradiţionale, care a determinat alocarea unor spaţii speciale destinate depozitării produselor pomicole.
Biserica din Boteni este situată în punctul Masa Satului, lângă râul Argeşel. A fost ctitorită, pe locul Bisericii Boteni-Pământeni "dărăpănate", începută în 1875, de familiile Constantin şi Gheorghe Vlădescu, împreună cu obştea satului, preot fiind Petre Bădescu, tatăl filosofului Petre Ţuţea; "edificată a doua oară, în 1885, de C.Gh. Vlădescu cu fiii săi, Dumitru, Vasile şi Mihail, cu ajutorul comunei şi altor pioşi creştini", potrivit pisaniei; reparată în anii: 1920 (când s-a adăugat un pridvor de lemn), 1958-1960 şi 1994. Pictura murală originară din interior, în ulei, este opera lui Petre şi Ion Cazan din Câmpulung Muscel, iar cea exterioară, în frescă, aparţine pictorului Toma Iliescu din Ploieşti [1939]. Anterior, au existat două biserici: una amplasată în centrul satului Boteni-Pământeni şi alta, situată dincolo de Argeşel, în punctul Ticăneşti, numită şi "Biserica ungurenilor", deoarece fusese zidită, în 1778-1780, de "ungurenii" refugiaţi din Poiana Sibiului, din cauza persecuţiilor religioase. Ambele erau ruinate în 1885.
Mari personalităţi culturale s-au născut în Boteni: Ion CHELCEA (1902-1991) - sociolog, folclorist, istoric, muzeograf; absolvent al Facultăţii de istorie-geografie a Universităţii din Cluj [1932], cu teza de licenţă "Monografia comunei Boteni (Muscel)"; doctorat în etnografie cu Romulus Vuia. Opera: "Literatura monografică a satelor noastre şi problemele de legătură cu studiul satului românesc" [1933], "Literatura populară română contra dominaţiei maghiare în Ardeal" [1937], "Etnografie. Obiect, concepţie, metodă" [1943], "Câteva observaţii asupra rudarilor din Muscel", "Prelucrarea pietrei de Albeşti-Muscel", "Ion Ionescu-Boteni", "Muscelul, zonă de accentuată continuitate etnică", "Zona Muscel, o perspectivă socio-economică", "Monografia comunei Boteni", "Săticul de sub Piatra Craiului", "Ţiganii din România. Monografie etnografică" [1944], "Rudarii. Contribuţii la o monografie etnografică" [1944]; Ion Mihai GHINESCU (1933-2001) - poet ţăran; culegător de folclor; autorul volumului "Cânt din plaiul dorului" [1982]; Nistor Ion GOGONCEA (1904-1983) - profesor, publicist, prozator; deţinut politic. Opera: "Gânduri pentru tine", versuri [1929], "Modeste gânduri pentru toţi" [1956], "Romanul vieţii mele"; Ion IONESCU-Boteni (1881-1946), pseudonimul literar al lui Ion Croitoru - profesor, director la Liceul "Sf. Sava" din Bucureşti; prozator, autor al volumelor: "Moara din Vârtop", "Casa din Muscel", "Din satul nostru", "În zile de vacanţă", "Drumuri", "Florica Mantului", "Pe Argişel", "Scrisoare din Cogealac"; Veronica OBOGEANU (1900-1987), poetă, membră fondatoare a Uniunii Scriitorilor din România; autoarea volumelor de versuri: "Freamăt" [1944], "Corabia de lumină" [1946], "Poezii" [1968], "Aici, pe ramul meu" [1970], "Strigăt prin lume" [1973]; Petre ŢUŢEA (1901-1991) - gânditor român de excepţie, "strălucitor în lumea culturală interbelică", dar şi contemporană!; promotor al valorilor spirituale creştine, dotat cu talentul unei excelente oralităţi. Opere apărute: "Între Dumnezeu şi neamul meu", "Bătrâneţea", "Mircea Eliade", "Triumful sofisticii în lumea modernă sau caricatura utilă a realului", "Antropologie" (concepută în şase părţi: I - Cartea întrebărilor; II - Sistemele; III - Stilurile; IV - Matematica; V - Fizica - ştiinţa ştiinţelor naturii; VI - Dogmele). Petre Ţuţea este autorul unei piese de teatru neterminate "Întâmplări obişnuite" - neobişnuită, însă, pentru dramaturgia naţională, prin caracterul său "teoretic", având ca model dialogurile lui Platon, operă pe care o definea: "piesă de teatru seminar care îşi propune ridicarea cotidianului la semnificaţia scenică, mutarea conştiinţei teoretice".
În Boteni, activitatea culturală a luat o mare amploare începând cu perioada interbelică şi a continuat până în zilele noastre. Astfel, în anul 1943, la 25 octombrie, s-a desfăşurat la Craiova finala pe ţară a concursului formaţiilor de amatori din România. Formaţia de dansuri a Căminului Cultural din Boteni (instructor: Ion Polexe) a obţinut Premiul al II-lea. În 1974, la Bucureşti, în cadrul Concursului Naţional al formaţiilor teatrale şi muzical-coregrafice de amatori, Formaţia de dansuri bărbăteşti a Căminului Cultural Boteni (instructor: Aurelian Popescu) a obţinut Premiul I şi medalia de aur.
În cadrul Festivalului Naţional "Cântarea României", etapa finală, Căminul Cultural din Boteni a obţinut la: ediţia a III-a - 1981, ediţia a VI-a - 1987, ediţia a VII-a - 1989, Premiul I şi titlul de laureat cu Formaţia de dansuri bărbătesti (instructor: Aurelian Popescu), iar la ediţia a V-a - 1985 - Premiul I şi titlul de laureat cu Grupul vocal folcloric bărbătesc (instructor: prof. Gavril Prunoiu).
La iniţiativa expresă a cadrelor didactice Ion Mihai Ghinescu şi Mihail Măgureanu, actualul director artistic al Ansamblului folcloric "Argeşelul", cel mai longeviv director de cămin cultural din Argeş, în colaborare cu Centrul Creaţiei Populare Argeş, s-a hotărât organizarea manifestării "Brâul de la Boteni", unde să fie invitate toate formaţiile care au inclus în repertoriul coregrafic jocurile tradiţionale aparţinând familiei de brâuri.
Prima ediţie s-a desfăşurat pe scena Căminului Cultural din Boteni la 4 august 1996, fiind invitate formaţii prestigioase din judeţul Argeş: "Ciobănaşul" de la Corbi, "Argeşul" din Curtea de Argeş, "Floricica" de la Bârla, "Ciuleandra" din Topoloveni, "Hora" din Albeştii de Argeş, "Muntişor" din Arefu, "Bratia" din Vlădeşti, "Bujorel de munte" din Berevoeşti, "Dacia" din Mioveni, "Carpaţi" din Câmpulung Muscel, "Plaiuri argeşene" din Piteşti, "Doruri muscelene" - Mihăeşti, "Căluşarii" din Stolnici şi de la Casa de Cultură din Costeşti, formaţiile de fluieraşi de la Bradu şi Galeşu-Brăduleţ, "Nedeia Novacilor" din judeţul Gorj şi Ansamblul folcloric "Dorul".
Ani de-a rândul, manifestarea de la Boteni a început să devină un reper important în cadrul manifestărilor tradiţionale din Argeş şi din ţară, prinzând contur prin aportul nemărginit a doi împătimiţi reprezentanţi ai folclorului local: Mihail Măgureanu şi Dorin Vizitiu. Astfel, în anul 2005, Centrul Creaţiei Populare Argeş le acordă: Premiul pentru cel mai bun animator al vieţii culturale dintr-o localitate argeşeană: înv. Mihail Măgureanu, directorul Căminului Cultural din Boteni şi Premiul pentru cel mai bun instructor al unor formaţii artistice populare: Dorin Vizitiu, coregraful Ansamblului "Argeşelul"-Boteni.
Anul acesta, autorităţile locale, dl. primar Vasile Leau, au dorit să dea o şi mai mare amploare acestui festival. În prima zi (29 iulie a.c.) au continuat întâlnirea cu Fiii satului, dar şi Concursul de interpretare a cântecului popular "Vocea Argeşelului", aflat la ediţia a II-a. Concursul a fost conceput pe două categorii de vârstă: 8-14 ani şi 15-25 ani. În urma deliberării juriului condus de prof. univ. dr. Paul Baidan de la Universitatea din Piteşti, au fost declaraţi câştigători următorii participanţi: la prima categorie (8-14 ani): Premiul I: Mihaela Iosif - Corbeni; Premiul al II-lea: Alesia Panait - Ştefăneşti şi Premiul al III-la: Ştefania Briceag - Ştefan cel Mare, iar la cea de-a doua categorie (15-25 ani): Premiul I: George Mărgineanu – Curtea de Argeş; Premiul al II-lea: Maria Muşel - Vultureşti şi Premiul al III-la: Mihaela Lebu - Boteni. Ziua s-a încheiat cu recitaluri susţinute de Grupul vocal-folcloric "Mioriţa" din Jugur-Poienarii de Muscel, Grupul vocal-folcloric feminin din Vultureşti şi de Ansamblul local "Argeşelul".
Ziua a doua (30 iulie a.c.) a fost dedicată ansamblurilor din Argeş şi din judeţele limitrofe, dar şi artiştilor consacraţi. Astfel, au urcat pe scena amplasată pe stadionul comunal ansablurile "Rapsozii Călmăţuiului" - Stoicăneşti şi "Mărţişorul" din Olt, şi cele argeşene, "Chindia" - Călineşti, "Floricica" - Bârla, "Tămăşelul" - Cicăneşti, "Junii Sălătrucului" - Sălătrucu, "Floare de colţ" - Corbeni, dar şi artiştii Gavriil Prunoiu şi Grupul vocal-folcloric "Doruri Muscelene" - Mihăeşti, Cristina Turcu Preda, Diana Călinescu, Sanda Argint, Roberta Crintea, Emilia Dorobanţu şi Daniel Chiţulescu, acompaniaţi de taraful fraţilor Dicu. O manifestare reuşită, care s-a încheiat în acorduri muzicale spre miezul nopţii!
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
