"Biserica Mănăstirii Argeşului, o jumătate de mileniu" - sesiune ştiinţifică la Academia Română
Luni, în Aula Academiei Române a avut loc sesiunea ştiinţifică având ca temă "Biserica Mănăstirii Argeşului, o jumătate de mileniu (1517-2017)", la care au participat iubitorii de cultură. Cuvântul de deschidere i-a aparţinut domnului academician Ionel Valentin Vlad, după care a fost citit mesajul inaugural al Preafericitului Patriarh Daniel. Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Calinic a participat la acest eveniment şi a susţinut o comunicare cu tema "Suferinţele şi biruinţele Catedralei Sfântului Neagoe Vodă Basarab de la Curtea de Argeş, de-a lungul a cinci secole": "Ctitorirea Catedralei de la Mănăstirea Argeşului are la bază dorinţa voievodului Ţării Româneşti, Sfântul Neagoe Basarab, de a depăşi realizările înaintaşilor săi în ce priveşte zidirea de lăcaşuri sfinte, dorindu-şi o biserică mult mai frumoasă şi mai elevată stilistic decât biserica Mănăstirii Dealu de la Târgovişte, pe care o ridicase Radu cel Mare, sub diriguirea tânărului Neagoe."
Academicianul Răzvan Theodorescu a vorbit despre "lăcaşul neagoean de la Curtea de Argeş: reper cultural şi model dinastic", iar academicianul Sabina Ispas a citit un material cu tema "Balada Meşterul Manole. O lectură neconvenţională". Programul cultural a continuat cu alţi invitaţi: profesorul universitar doctor Dan Zamfirescu - "Simbolul unei mari victorii", dr. Ioana Gabriela Duicu - "Doamna Despina Miliţa. O viziune antropologică asupra vestimentaţiei de la începutul secolului al XVI-lea".
În ultima parte a manifestării, invitaţii au adus în atenţia celor prezenţi următoarele teme: "Odobescu şi Mănăstirea lui Neagoe Basarab de la Curtea de Argeş" - dr. Raluca Iosipescu şi dr. Sergiu Iosipescu, "Frânturi din istoria unei restaurări" de prof. ing. Nicolae Noica, iar domnul Emanuel Bădescu a prezentat un material cu tema "Biserica Mănăstirii Argeşului în fotografii din secolul al XIX-lea".
Evenimentul s-a încheiat în sala "Theodor Pallady", unde a fost vernisată o expoziţie cu desene, gravuri, documente istorice, manuscrise şi fotografii din colecţiile Bibliotecii Academiei Române.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
