Despre poezia religioasă, la cenaclul din aprilie
Şedinţa din aprilie a Cenaclului literar "Nicolae Velea" a avut-o în centru de această dată pe poeta locală de factură religioasă Marietta Olteanu Şerban. Fiind invitata de onoare, acesta a luat cea dintâi cuvântul şi a vorbit despre primele încercări literare, amintind mai ales de anii studenţiei, când profesorii i-au remarcat talentul şi au supus-o la diferite teste de creaţie la care a dat dovadă de curaj abordând tematica religioasă. Pornind de la întrebarea retorică "Cine sunt eu?", Marietta Şerban a povestit diferite întâmplări din viaţa sa care au inspirat-o să scrie unele dintre poeziile cele mai profunde, pe care le-a publicat ulterior în cele peste zece volume semnate. Atrasă de copii, aceasta a redactat versuri dedicate şi acestei categorii de vârstă, dar tot pe tematică religioasă. De altfel, de-a lungul existenţei sale, poezia i-a fost propriul copil pe care l-a şlefuit şi l-a îngrijit, l-a crescut şi l-a protejat cu sufletul, astfel că a ajuns la o maturitate literară care cerea mai multă îndrăzneală. Aşa s-a născut provocarea de a trece la lucruri mai profunde şi de folos pentru posteritate şi ce alegere putea fi mai inspirată decât Sfânta Scriptură? Astfel, pas cu pas, cu multă muncă şi dedicare, a început să rescrie textul biblic în versuri, păstrând cu fidelitate esenţa mesajului transmis credincioşilor, dar construindu-l mai fluid pentru o lectură cât mai plăcută.
Cu acestă ocazie, poeta a prezentat şi o scurtă interpretare în viziunea sa a rugăciunii "Tatăl nostru", la care părintele Ioan Cionca a făcut câteva completări şi lămuriri teologice, ca unul care stăpâneşte aceste taine ale dogmei creştin-ortodoxe. Discuţia s-a focalizat mai ales pe versetul 12 "… şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri...", care deseori nu este înţeles aşa cum ar trebui. "Este puterea pe care Dumnezeu nu le-a dat-o nici îngerilor, ca noi să-L condiţionăm pe El! Noi zicem că ne rugăm în fiecare zi folosind acest text, dar practic în fiecare zi cerem osândă de la Dumnezeu, pentru că-I spunem să ne ierte în aceeaşi măsură în care noi le iertăm semenilor noştri... Păi dacă eu nu iert, El cum să mă ierte? De aceea a lăsat scris aşa, ca să ne trezească la realitate că avem datoria să nu cerem mai mult decât noi facem! El s-a jertfit pentru noi din iubire şi la fel trebuie să facem şi noi cu semenii noştri", a explicat părintele. Mai departe au avut intervenţii prof. Aurelia Corbeanu, Florica Popa şi Elena Şerbănescu, iar poeţii Sorin Calea şi Constantin Duţă au citit câteva versuri, o parte pe aceeaşi tematică religioasă.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
