La Valea Iaşului, dări locale rezonabile, pentru 2016
Consilierii locali au dat dovadă de maximă responsabilitate în momentul în care au dezbătut nivelul taxelor şi impozitelor locale pentru anul viitor. Primarul Nicolae Barbu a făcut o amplă expunere asupra prevederilor Codului fiscal pe baza cărora au fost elaborate, evidenţiind limitele în care puteau fi stabilite pentru fiecare categorie în parte. A fost evidentă preocuparea fiecărui ales local de a asigura resursele necesare funcţionării administraţiei publice, dar şi dezvoltării comunităţii, asigurând resursele necesare continuării investiţiilor demarate, ca şi a celor programate pentru perioada următoare, dar şi pentru plata ratelor bancare la împrumutul contractat de la CEC Bank cu garanţii de stat. S-a ţinut seamă de posibilităţile reale de plată ale cetăţenilor, astfel încât acolo unde a fost legal posibil, s-au păstrat nivelurile taxelor şi impozitelor locale de anul trecut, analizându-se de la caz la caz creşterile propuse de către primarul Nicolae Barbu.
Majorare de 0,15% la impozitul pe clădiri-locuinţe
În Codul fiscal recent intrat în vigoare s-au stabilit mai multe ranguri de localităţi. Bucureştiul este de rang zero, marile oraşe capitale de judeţ, municipiile au ranguri de la 1 la 3, iar satele din localităţile rurale au 4 (cele mai apropiate de satul de centru şi care beneficiază de cele patru utilităţi - alimentare cu energie electrică, apă, canalizare menajeră şi gaze). Astfel, satele Ungureni, Mustăţeşti şi Valea Uleului corespund în comuna Valea Iaşului rangului 4, iar Bărbălăteşti, Borovineşti, Cerbureni, precum şi cătunele Ruginoasa (nelocuit în prezent) şi Bădila (cu un singur locuitor), au fost clasificate la rangul 5, neavând cele patru utilităţi de bază la dispoziţie. "Eu am propus un coeficient de creştere de 0,2%, dar se poate lua în calcul şi un 0,15%, reieşit după discuţia cu contabilul Mihai Bărbulescu şi cu operatorul de rol Diana Matache", le-a spus aleşilor locali primarul. S-au luat apoi în calcul diferite variante de clădiri, începând cu cele medii, de circa 50 mp construiţi, care nu dispun de utilităţi, caz în care se află circa 100 familii din comună, pentru care s-au plătit până în prezent ca impozit 29 lei. Cu o creştere de 0,2, suma de plată în 2016 ar fi de 63 lei, iar cu 0,15, de 45 lei. Demonstraţia a fost concludentă pentru consilierii care au votat pentru creşterea de 0,15%.
Alte taxe aprobate
La clădirile nerezidenţiale s-a păstrat coeficientul de 1,5. S-a precizat însă că la cele aflate în proprietatea persoanelor juridice, conform Codului fiscal în vigoare, se va aplica o cotă de 5% pe valoarea impozabilă, dacă nu s-au actualizat evaluările în ultimii 3 ani faţă de anul de referinţă. În mod similar s-a analizat şi la terenuri intravilane, iar la cele extravilane, totul a rămas ca anul trecut. S-au luat în calcul taxele pentru eliberarea unor documente, pe excavări (propus şi aprobat 5 lei, la un maxim permis de 20 lei/mp), pe autorizaţiile de amplasare chioşcuri şi tonete (rămas la 8 lei/mp), ca şi la autorizaţiile de desfiinţare construcţii, de prelungire a valabilităţii unor certificate de urbanism - unde n-au intervenit modificări. Pentru avizarea certificatelor de urbanism s-a aprobat o creştere de la 10 la 15 lei, valoare acceptată - de altfel - şi pentru autorizaţiile sanitare de funcţionare.
Propunerea de păstrare a valorii atestatelor de producător agricol la valoarea de 85 lei n-a fost agreată de consilierii locali. Primarul Barbu şi-a motivat propunerea prin faptul că numărul producătorilor locali care solicită astfel de documente este destul de redus, cam 10, la care se adaugă apicultorii, dar a fost destul de conciliant, cerându-le propuneri concrete. Preşedintele de şedinţă, Nicolae Duculescu, a avansat cifra de 30 lei, iar Constantin Ştefănescu pe cea de 40 lei, însă prima propunere a avut câştig de cauză la votul motivat prin necesitatea încurajării creşterii numărului producătorilor agricoli din comună.
Cea mai mare creştere a fost propusă la baruri şi restaurante, de la 50 lei la 1.500, dar a fost respinsă din start de către consilierii locali şi, până la urmă, a avut câştig de cauză la vot propunerea lui Ristea Zinca, de păstrare a celei de anul trecut, în opoziţie cu Constantin Oancea, care propusese 55 lei.
La fel s-a procedat şi la aprobarea taxelor speciale, care au fost păstrate în mare parte la nivelul anului în curs. Astfel, taxa de branşare la apă a rămas la 100 lei, iar cea de la canalizare la 550 lei, incluzând şi proiectul. S-a votat pe rând fiecare taxă şi apoi, la final, proiectul de hotărâre în ansamblu, care a fost votat în unanimitate. Practic, după ce va fi validată hotărârea de consiliu, se va putea lucra pe baze solide la schiţarea şi apoi la definitivarea proiectului de buget local pentru anul 2016.
