Consens pentru taxele şi impozitele locale din 2016
Dezbaterea publică a taxelor şi impozitelor care vor fi percepute anul viitor la Curtea de Argeş a dat rezultate notabile, în sensul că este pentru prima dată în ultimii ani când administraţia publică a ajuns la o colaborare cu firmele locale. Practic, s-a înţeles că nu este în beneficiul ei să ucidă vaca de muls şi să moară, la rându-i, de foame. Dezbaterea a fost organizată în sala de consiliu de la parterul sediului primăriei, vineri, începând cu ora 09.00. Absenţa reprezentanţilor cetăţenilor a fost suplinită cu brio de către aceia ai societăţilor comerciale care-şi onorează obligaţiile faţă de stat. Despre societatea civilă locală nu se poate vorbi, pentru că ea nu există, deşi unii sau alţii se erijează în exponenţi ai acestei fantome, atunci când au interesul s-o facă sau sunt împinşi de la spate de partide. La Curtea de Argeş spiritul civic este fie inexistent, fie în agonie şi ar avea nevoie de resuscitare, dar e greu de găsit un vraci sau un vrăjitor care s-o trezească la viaţă. Cât despre exorcizare, cine mai crede în astfel de eresuri?...
Participanţi
Administraţia municipală a fost reprezentată de oamenii din executiv - primarul Nicolae Diaconu, viceprimarul Cristian Mitrofan şi funcţionarii publici Gheorghe Florescu (directorul economic), Cătălin Băşoiu (Direcţia Arhitect Şef), Elena Călinescu (ADP) şi Gheorghe Dincă (Birou Taxe şi Impozite Locale). Din cei 18 consilieri locali în funcţie au fost prezenţi Ion Şerban, Nicolae Nedelcu şi Gheorghe Popa.
De cealaltă parte s-au situat reprezentanţii firmelor, remarcându-se grupul compact al liberalilor, care au venit cu Aurel Ilea, Liviu Nicolae, Nichita Sandu, Marius Stanca, Doru Georgescu, Marian Găvăneci, alături de care s-au plasat şi cei de la PSD, în frunte cu Mihai Badea şi Cătălin Sămărescu.
Primarul, credincios ratei de creştere de 1,2%
Nicolae Diaconu a făcut un scurt expozeu al prevederilor noului Cod fiscal şi al motivelor pentru care împreună cu echipa sa a optat pentru păstrarea ratei de creştere de 1,2%, care a dat rezultate bune în anii precedenţi - în ceea ce priveşte colectarea. Care s-a plasat la cote medii anuale de circa 80%. Tocmai de aceea s-au făcut estimări care s-au dovedit a fi pragmatice întrucât, faţă de previzionările bugetare, colectările au fost la noi de 97-98%.
Primarul a prezentat modificările din cod privitoare la persoanele fizice şi juridice, pe categorii de proprietăţi (terenuri şi clădiri) şi a insistat pe păstrarea cotei egale de 1,2. Dacă locatarii de la blocuri vor trebui să plătească pentru terenul de sub locuinţe, proprietarii de terenuri intravilane cu suprafeţe de până la 400 mp vor trebui să plătească pentru ele impozite la categoria de curţi clădiri, chiar dacă nu există acolo imobile construite! Ceea ce depăşeşte, se va plăti la categoria declarată pentru impozitare. "Am încercat să menţinem la minim impozitele, ca şi în anii precedenţi, pentru a oferi populaţiei posibilitatea de a le achita", a concluzionat primarul Diaconu. Chestionat asupra a ceea ce au de plată proprietarii de apartamente care şi-au stabilit sediul în locuinţe, a spus că acestea îşi păstrează statutul şi impozitele numai dacă nu s-au dedus cheltuielile cu utilităţile pe firmă. În ceea ce priveşte locuinţele folosite pentru afaceri, indiferent dacă sunt pentru comercializare de mărfuri sau de producţie a acestora, îşi pierd statutul şi vor fi impozitate la nivel de firme.
"Firmele sunt asuprite fiscal!"
Opinia a fost exprimată răspicat de către consilierul Ion Şerban, care este şi om de afaceri. În mod evident, reprezentanţii administraţiei municipale se temeau de ce avea să spună, fapt demonstrat de modul în care primarul a încercat să-l blocheze în momentul în care a solicitat să se spună clar cam câte milioane de euro însumează datoriile istorice ale unor firme falimentate sau trecute în insolvenţă. A insistat pe ideea transparenţei, deoarece anul acesta nu s-a mai făcut vreo informare a legislativului pe tema marilor datornici locali, a demersurilor legale întreprinse şi asupra rezultatelor concrete ale acestora. "Nu este corect să se încerce acoperirea pierderilor prin creşterea impozitelor şi taxelor aplicate firmelor care îşi achită corect obligaţiile către buget. Codul fiscal a stabilit o plajă de creştere a nivelului taxelor şi impozitelor locale ce vor fi colectate anul viitor, de la 0,2 la 1,3%. De altfel, decizia stabilirii taxelor aparţine legislativului!" Ameninţarea consilierului local Şerban era străvezie, dar n-a fost destul de puternică pentru a afla vreun răspuns la întrebarea care-i viza pe marii datornici. Poate şi din respect pentru ceilalţi reprezentanţi de firme, Şerban n-a mai insistat pe acest subiect, urmărind atent ceea ce se mai întâmpla. "Noi trebuie să facem oraşul atractiv pentru investitori, să nu mai bage bani la Valea Iaşului şi Băiculeşti!"- a fost comandamentul pe care l-a enunţat acesta.
"Din 1.000 firme, doar 50 aduc plusvaloare!"
Informaţia a fost oferită de către Liviu Nicolae (SC IPEE ATI) şi faptul că n-a fost contestată de către conducerea administraţiei municipale poate constitui dovada că era exactă. Acesta a vrut să ştie dacă se putea negocia cumva pe procentele de creştere a impozitelor şi taxelor locale sau dacă invitaţia la o dezbatere publică fusese falsă, vizând doar o informare asupra unor decizii bătute în cuie. Răspunsul a fost categoric pentru dialog şi analiză serioasă, mai ales că 47,5% din impozitele pe salarii rămân pe local, fiind folosite - în general - pentru acoperirea unor cheltuieli din educaţie, sociale ş.a.m.d. În acest context, Liviu Nicolae a atras atenţia că există pericolul real ca o sumedenie de firme mici şi mai slabe din punct de vedere economic să se închidă, cu consecinţele de rigoare. Şi a exemplificat cu cazuri în care s-a început o construcţie în perioada de boom economic de până în 2008, când un sac de ciment era ieftin, dar care a fost finalizată recent, după ce costul materialelor de construcţii au crescut de 3-4 ori şi, odată cu ele, şi valoarea de piaţă, deci şi nivelul impozitului de plătit...
Facilităţi pentru întreprinderile de inserţie socială
Nichita Sandu, preşedintele SCM ARGCOMS, în consens cu antevorbitorii, a ţinut să atragă atenţia asupra prevederilor Legii 219/2015, care reglementează funcţionarea întreprinderilor care au ca obiect al activităţii integrarea în muncă a persoanelor cu dizabilităţi. "Chiar dacă ele nu aduc mari venituri la buget, iau o parte din povara socială de pe umerii administraţiei. Câştigul inserţiei sociale a persoanelor cu handicap este indiscutabil". Primarul i-a dat dreptate şi a exemplificat cu facilităţile acordate în oraş unei asemenea entităţi, în ceea ce priveşte asigurarea spaţiului pentru desfăşurarea activităţii, a plăţii utilităţilor şi a transportului celor aflaţi în îngrijire.
"Să evităm bugetele fără perspectivă!"
Cererea a fost formulată apăsat de către directorul general de la SC RMR, Mihai Badea: "Am impresia că la întocmirea bugetului municipal se porneşte din trecut şi nu se priveşte spre viitor, stabilindu-se clar obiectivele. Cât timp funcţionează rămânând pe linia de plutire, e bine..." Omul de afaceri a reluat informarea dată de Şerban la început, în sensul obligaţiei proprietarilor de a-şi reevalua clădirile pe norme europene, care exclud scăderea valorii funcţie de vechime sau grad de funcţionalitate, optându-se strict nu pe valoarea de inventar, ci pe cea de piaţă. În acest context, a atras atenţia asupra pericolului de a pierde nişte clădiri de patrimoniu, cum sunt cele din centrul vechi al oraşului. Acestea pot avea valori de inventar infime, dar care ar putea creşte prin reevaluările impuse şi mai ales prin posibilitatea de a-i obliga pe cei ce le deţin să le reabiliteze, ceea ce le-ar creşte automat valoarea de piaţă. Impozitele de plătit pentru ele ar putea creşte de 8 ori sau chiar mai mult. Mihai Badea a exemplificat cu o clădire construită pe Bulevardul Basarabilor, în suprafaţă de 100 mp, care ar putea ajunge la valoare de piaţă de până la 900.000 lei, ceea ce ar duce impozitul acela proiectat pe creştere de 1,2 la suma anuală de 100 milioane lei vechi, în condiţiile în care chiriile care pot fi percepute la Curtea de Argeş sunt de maxim 3-4 euro/mp. Concluzia: proprietarul ar ceda prin acel impozit câştigul de pe 2-3 luni din fiecare an, ceea ce nu l-ar mai încuraja să facă alte investiţii. "Noi aveam în plan o investiţie într-o construcţie evaluată la 600.000 euro. La finalizare, s-ar putea ajunge - dincolo de achitarea autorizaţiilor, vizelor şi a tuturor angaralelor - la plata unor impozite anuale, situate pe rata de 1,2%, între 7.000 şi 8.000 euro, ceea ce este de-a dreptul descurajant pentru continuarea proiectului!"
Sămărescu: "1% ar fi bun pentru toată lumea!"
Directorul economic de la RMR, fostul consilier local Cătălin Sămărescu, omul care a demisionat înainte de terminarea mandatului în semn de protest faţă de modul în care se desfăşura deszăpezirea, a venit cu o propunere clară: scăderea creşterii impozitelor şi taxelor locale de la 1,2 la 1%. Primarul Nicolae Diaconu, realizând că era în asentimentul celorlalţi reprezentanţi de firme, şi-a asumat sarcina de a-i informa pe consilierii locali în şedinţele reunite ale comisiilor, care s-au desfăşurat de la ora 14.00. "Am fost aproape toţi consilierii prezenţi şi după informarea făcută de primar, am fost cu toţii de acord cu acel 1%. Şedinţa comisiilor reunite a durat numai câteva minute. Cred că decizia va fi la fel de luat şi în şedinţa ordinară, care se va desfăşura joia viitoare", a declarat la final Ştefan Dumitrache.
Sub beneficiul anonimatului, alţi aleşi locali au spus că acceptarea acestei scăderi a cotelor de impozitare ar putea aduce o pierdere estimată la buget de circa 100.000 euro anul viitor. Care poate fi uşor compensată prin recuperarea celor 111.000 euro cu care municipalitatea va cumpăra terenul doi de la stadion, de la funcţionarul care a eliberat un document neconform cu realitatea, uşurând retrocedarea sa - după cum s-a spus şi în şedinţa ordinară de legislativ din octombrie. O glumă amară sau o săgeată directă?...
