CJ Argeș avertizează: Reducerile forțate de personal pot afecta investițiile și serviciile publice

La acest moment, la nivelul Consiliului Județean Argeș sunt 502 posturi aprobate, dintre care sunt ocupate 427 (85,06%), iar 75 de posturi sunt vacante (14,94%). Cele 502 posturi includ aparatul propriu și instituțiile subordonate care intră sub incidența O.U.G. 63 (Biblioteca, Muzeul Județean și Muzeul Golești, Salvamont). Spitalele, DGASPC și unitățile medico-sociale sunt exceptate de ordonanță.

Structură

CJ Argeș are în subordine mai multe instituții și atribuții complexe. Sunt în administrare inclusiv: 9 spitale, printre care și Spitalul Județean de Urgență Pitești și Spitalul de Pediatrie; 4 unități medico-sociale (până anul trecut au fost 5, înainte de comasare); Salvamont Argeș; 5 instituții de cultură – cu proiecte europene la Muzeul Județean, Galeria de Artă, Cetatea Poienari și finanțare guvernamentală la Muzeul Golești.

Așa cum s-a admis, cifrele prezentate de premierul Ilie Bolojan au fost obținute pe baza unor date eronate colectate din teritoriu la nivel național. În plus, în 2023, prin Legea 296, s-a mai aplicat deja o reducere de 10% a posturilor.

„În acest moment, apreciem că aparatul CJ Argeș este dimensionat corect pentru a funcționa eficient. Așteptăm să vedem procentul final care se va decide la nivel național și ce modificări va trebui să operăm. Atragem însă atenția că există riscul apariției unor sincope în activitate, deși vom depune toate eforturile pentru ca acest lucru să nu se întâmple”, a transmis CJ Argeș.

Țintele premierului Ilie Bolojan sunt eficientizarea actului administrativ și acoperirea deficitului bugetar. Însă, la nivel județean, primul impact a fost stagnarea sau suspendarea unor proiecte guvernamentale (ex. Anghel Saligny), ceea ce înseamnă lipsă de investiții în infrastructură și cheltuieli suplimentare pentru conservarea lucrărilor deja începute și pentru documentațiile realizate.

„Prin echipa pe care Consiliul Județean o are, s-a demonstrat eficiență: în primul mandat am derulat proiecte din toate sursele de finanțare avute la dispoziție și din fonduri proprii în valoare de 700 milioane euro, mai multe decât în ultimii 30 de ani la un loc; am stabilit recorduri la accesarea fondurilor europene și am lansat două premiere: cel mai lung drum județean modernizat și cea mai mare investiție într-un drum județean din Sud-Muntenia”, a adăugat CJ Argeș.

Numai prin Direcția Strategii, Sinteze, Proiecte cu Finanțare Internațională:

- 15 proiecte finalizate în anul 2023 din Programele: POR 2014-2020, POAT 2014-2020, POCA 2014-2020 în valoare de 76.6 milioane euro;
- 4 proiecte finalizate în anul 2024 din Programele: POR 2014-2020, POIM 2014-2020, în valoare de 11.5 milioane euro;
- 7 proiecte finalizate în anul 2025, din Programele: POR 2014-2020, AFM și PNRR, în valoare de 29.3 milioane euro;
- Total: 26 proiecte finalizate (2014–2025), în valoare de 117,4 milioane euro.
- 8 proiecte aflate în implementare prin Programele: PRSM 2021-2027, PNRR, PS, în valoare de 168 milioane euro;
- 7 proiecte depuse prin Programele: PRSM 2021-2027, PT 2021-2027, PNIIUS, PEO, în valoare de 115 milioane euro.

„Decizia de reducere a numărului de posturi ocupate ar putea periclita buna desfășurare a activității de accesare/implementare/monitorizare a proiectelor finanțate din fonduri nerambursabile. Este imposibil să ceri mai mult de la un angajat plătit mai puțin, dar cu responsabilități mai mari, și să aștepți eficiență maximă fără resurse adecvate, în condițiile în care nu există contracte de consultanță pentru aceste proiecte, toate procedurile fiind realizate de angajații CJ Argeș.

CJ Argeș este unul dintre puținele județe care a finalizat (cu fonduri europene) strategia națională impusă de directiva europeană privind închiderea centrelor rezidențiale și mutarea beneficiarilor în locuințe protejate, crescând astfel calitatea serviciilor oferite beneficiarilor și sprijinind, totodată, persoanele aflate în situații vulnerabile din comunitate. Consiliul Județean Argeș, prin Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, are în îngrijire persoanele aflate în dificultate: copii și adulți cu dizabilități, victimele violenței domestice și ale traficului de droguri, persoane vârstnice aflate în dificultate. Peste 2000 de persoane beneficiază de serviciile DGASPC Argeș în centrele de locuințe protejate sau școlile de învățământ special.

Trebuie subliniat că legislația prevede un anumit număr de angajați, cu specializările necesare, în aceste locuințe protejate – tocmai pentru a garanta servicii de calitate beneficiarilor.

În alte județe, o parte dintre serviciile direcțiilor de asistență socială au fost externalizate către ONG-uri. Știm cu toții scandalurile legate de unele aziluri de bătrâni din trecut. S-a dovedit că, adesea, externalizarea nu doar că poate fi mai costisitoare decât furnizarea directă a serviciilor, dar și calitatea acestora poate fi deficitară”, a punctat CJ Argeș.

Județul Argeș se încadrează în categoria acelor județe cu peste 500.000 de locuitori, ceea ce presupune, conform legilor în vigoare, un număr mai mare de angajați în administrația publică locală și județeană. Argeșul are 102 UAT-uri, cu care colaborează și la care contribuie pentru investiții și bugete. Spre deosebire de alte județe, CJ Argeș are în subordine mai multe instituții și atribuții complexe, dintre care:

CJ Argeș este singurul din țară care are 9 spitale în subordine. Alții au un spital, sau poate că nu au deloc, sau au spitale pe specialități. În Argeș sunt 9 spitale, inclusiv Spitalul Județean de Urgență Pitești și Spitalul de Pediatrie, cu rol regional, pentru că acolo sunt tratați nu doar pacienți din județ. Toate aceste unități au beneficiat de proiecte pe fonduri europene sau locale pentru modernizare și dotare.

- 4 unități medico-sociale.
- 5 instituții de cultură pentru care există investiții pe fonduri europene, guvernamentale și locale ( ex: Muzeul Județean, Galeria de Artă, Cetatea Poienari, Muzeul Golești, Teatrul „Așchiuță”).
Salvamont Argeș (structură complexă care și-a dovedit capacitatea și eficiența în misiunile avute și care nu se regăsește în toate județele).

Aceste responsabilități justifică necesitatea unui aparat administrativ adecvat.

Concluzie: Reforma administrativă nu poate fi redusă la simple disponibilizări. Ea trebuie gândită cu rațiune, adaptată realităților fiecărui județ și orientată spre eficiență și servicii de calitate pentru cetățeni.

Comparații între consiliile județene

CJ Argeș - 9 spitale (inclusiv Spitalul Județean de Urgență Pitești și Spitalul de Pediatrie, cu arie regională de acoperire); 4 unități medico-sociale (până anul trecut au fost 5, înainte de comasare); 5 instituții de cultură; Salvamont Argeș.

CJ Bihor - 1 spital de psihiatrie și 2 unități medico-sociale; 6 instituții de cultură; Aeroport.

CJ Dolj - 7 unități medico-sociale, 1 spital orășenesc și 1 spital de pneumologie; 4 instituții de cultură; 1 club sportiv.

CJ Prahova - 1 spital; 5 instituții de cultură; 1 club sportiv; Salvamont.

CJ Vâlcea - 6 instituții de cultură; 3 spitale și 1 unitate medico-socială; 1 club sportiv; CET Govora.