Sărbătoarea sufletului românesc, la Arefu
În ziua prăznuirii Sf. Apostol Andrei, sala Căminului Cultural din Arefu a răsunat de cântece, poezii şi s-a cutremurat sub pasul tinerilor dansatori care duc mai departe tradiţiile strămoşeşti. O bună parte din comunitatea locală a fost prezentă la dubla sărbătoare, căci pe lângă sfântul zilei, se aniversa şi împlinirea a 97 ani de la realizarea României Mari, la 1 Decembrie 1918. Sf. Andrei a fost întâiul apostol al Mântuitorului şi cel care a răspândit credinţa în Dumnezeu pe pământul strămoşilor noştri, Dacia. Iar această credinţă, alături de limbă, i-a ţinut pe români apropiaţi sufleteşte de-a lungul milenarei noastre istorii. N-ar trebui să uităm ce-a spus marele prozator Mihail Sadoveanu în discursul său de la primirea în Academia Română: "Limba încheagă-n versuri şi cântări suferinţele; credinţa îi îndemna să zidească şi pământul stropit de sânge şi presărat de morminte, biserici lui Dumnezeu". Concluzia este că limba şi tradiţiile i-au făcut pe români să simtă că în venele lor curgea acelaşi sânge şi aceleaşi rădăcini, iar credinţa le-a dat tăria să reziste pe veacuri în faţa tuturor greutăţilor prin care au trecut.
Iniţiativa evenimentului organizat pentru Ziua Naţională i-a aparţinut educatoarei Ionela Gabriela Burnei, venită doar din toamna acestui an la Grădiniţa Arefu, dovedind, în ciuda timpului scurt, că poate face lucruri minunate cu "piticoţii" localnicilor, pe care-i iubeşte şi care o iubesc. I-a fost de mare ajutor în organizarea evenimentului Elena Voica, jurnalistă de profesie, care a făcut şi studii de specialitate pentru a putea lucra cu copiii de grădiniţă, deoarece a simţit că avea vocaţie de dascăl. Ambele fete au apărut înveşmântate în strai ţărănesc, precum învăţătoarele din perioada interbelică, care demonstrau cum trebuie să se comporte bunii români. Prichindeii nu s-au lăsat mai prejos, încântându-i pe cei prezenţi cu costumele lor - iişoare, fotiţe, şorţuri tradiţionale - fetele, iar băieţii cu pantaloni albi ca neaua, cu cămăşuţe înflorate, purtând pe capete pălăriuţe sau căciuli de miel cu moţul într-o parte, precum "curcanii" din poezia lui Vasile Alecsandri. Toţi aveau legate pe mânuţele stângi panglici tricolore, în ton cu genericul sărbătorii - "Noi suntem români!"
Acestora li s-a alăturat Ansamblul "Muntişorul", condus de Mihaela Şelaru-Dobrin. Programul a fost bogat, incluzând intonarea imnului de stat, şi interpretarea mai multor cântece, precum cel deja amintit ori a melodiilor "Pe malul Argeşului" şi "Cine trece pe uliţă", cu care grupul vocal feminin a smuls ropote de aplauze. La fel s-a întâmplat şi cu solzarii care au stârnit nostalgii printr-o doină locală, dar şi prin jocul "Sârba lui 22". La concurenţă, copiii de la grădiniţă au recitat poezii inteligent alese, care să fie scurte, dar să poată transmite mesaje înţelepte. Nu în ultimul rând, preotul Nicuşor Rădulescu le-a vorbit celor prezenţi despre Sf. Apostol Andrei, iar semnatarul acestor rânduri despre semnificaţia profundă a zilei de 1 Decembrie, când s-a realizat România dodoleaţă (rotundă), visul de veacuri al fraţilor de sânge din cele trei provincii istorice. Au fost două ore dense, în care comuniunea sufletească a fost aproape palpabilă de la fetiţa de numai doi anişori şi până la cel mai vârstnic dansator, de 84 ani. Decorurile scenei au fost realizate cu multă dragoste şi talent de către bibliotecara Elena Hodoş, iar la final, de acolo s-a adresat celor prezenţi primarul Gheorghe Stoican, care le-a mulţumit celor care şi-au dat concursul la reuşita evenimentului, dar şi participanţilor care s-au prins în hore şi dansuri, demonstrând că arefenii sunt vrednici şi la muncă, dar şi la distracţie.
