Costurile educaţiei - mai mici în provincie
Potrivit unei cercetări recente, modul în care statul finanţează educaţia nu este echitabil. Banii sunt investiţi diferenţiat, în funcţie de posibilităţile zonei, agravând astfel discrepanţele între nivelurile de instruire dintre sat şi oraş, dar chiar şi dintre oraşe. Costurile par calculate astfel încât să îndreptăţească opiniile conform banii s-ar duce, de fapt, spre achitarea salariilor personalului din învăţământ şi a utilităţilor. Statul cheltuieşte - potrivit unor statistici - pentru educaţia unui elev din Bucureşti, peste 5.200 lei anual, în timp ce pentru unul din provincie, care locuieşte într-un judeţ mai sărac, mai puţin de 4.000 lei.
În ceea ce priveşte cheltuiala pe elev, Bucureştiul a cheltuit în 2008, 5.262 lei, în timp ce judeţul Constanţa a avut cea mai mică sumă medie cheltuită, de 2.914 lei/beneficiar. În 2014, cheltuielile medii au crescut, iar capitala a continuat să aibă cele mai mare sume cheltuite per capita (5.667 lei).
În ceea ce priveşte situaţia cheltuielilor alocate de stat elevilor din şcolile municipiului Curtea de Argeş, teoretic, aceasta este clară. Este vorba despre suma de 1.923 lei per elev pe un an de zile pe care statul o acordă pentru ciclul primar, suma de 2.520 lei pentru ciclul gimnazial şi 2.606 lei pentru liceeni. Pentru şcolile primare şi gimnaziale, statul mai acordă suma de 332 lei, reprezentând cheltuieli cu materialul didactic şi suma de 342 lei pentru licee. În căutarea unui răspuns la întrebarea de ce, prin lege, teoretic, toţi copii dispun de aceleaşi drepturi, iar practic, nu se întâmplă aşa, directorul adjunct de la Şcoala "Mircea cel Bătrân", prof. Cornelia Sârbu, ne-a oferit o explicaţie: "Prin lege, teoretic, toţi copiii dispun de aceaşi sumă de bani, însă practic situaţia diferă de la un judeţ la altul. Explicaţia constă în faptul că la noi, spre deosebire de Bucureşti, nu se fac activităţi extraşcolare de amploare, care să necesite costuri mari. Acolo se fac foarte multe activităţi educative care presupun costuri mari, pe care statul este nevoit să le acopere în mare parte! La noi nu ajung banii în teritoriu, deoarece nu suntem implicaţi în proiectele mari ce se derulează de la Ministerul Educaţiei!", ne-a mai informat Cornelia Sârbu.
