Lecţii de viaţă de la arh. Traian Ionescu
Miercuri după amiază, Şcoala "Basarab I" a primit vizita arhitectului Traian Ionescu, care a răspuns unei invitaţii a directorului Anca Popescu. Scopul era acela de a le vorbi elevilor despre estetica urbană, dar şi de a le arăta în Power Point o parte dintre lucrările sale puse în operă în Franţa. Plecat din ţară la vârsta de 40 ani, Traian Ionescu s-a impus în arhitectura pariziană şi nu numai, mărturie stând mai multe clădiri pe care acesta le-a renovat sau construit în apropierea Turnului Eiffel de pe Bulevardul Champ Elysee, ori din alte oraşe ale bătrânului nostru continent. Experienţa acumulată în cei 23 ani petrecuţi pe meleagurile franceze n-ar trebui să fie risipită. Traian Ionescu s-a decis să împărtăşească unele aspecte esenţiale tinerilor care aspiră la această nobilă artă a construcţiilor, mai ales într-o ţară care se cere a fi reclădită din toate punctele de vedere.
Acesta le-a vorbit copiilor despre ce înseamnă meseria de arhitect, cum este s-o practici în România, spre deosebire de Franţa sau alte ţări europene, care ar fi atributele esteticii urbane tradiţionale, dar şi ale celei moderne din străinătate, comparativ cu cea de pe meleagurile mioritice, ş.a.m.d. "În Franţa, proiectarea unei clădiri durează o săptămână, iar lucrarea de execuţie - 2 luni! La noi se distrug cu uşurinţă clădirile tradiţionale, iar în Franţa nici măcar nu ai voie să te atingi de ele", a ţinut să puncteze Traian Ionescu.
Copiii l-au ascultat cu foarte mare interes şi i-au adresat mai multe întrebări legate de modul în care arată un oraş, străzile, o şcoală, locurile de joacă, parcurile, o biserică, un spital din Franţa, cum sunt oamenii şi multe altele. În urma răspunsurilor primite, aceştia au rămas surprinşi de diferenţe majore existente între modul de viaţă din cele două ţări. Întâlnirea s-a încheiat cu câteva concluzii formulate de arh. Ionescu, cu speranţa că tânăra generaţie va reuşi să-şi clădească un viitor care să corespundă viselor ei: "Să aveţi curajul de a pleca în afara ţării, pentru a cunoaşte un alt nivel de trai, pentru a putea face diferenţa, dar mai ales pentru a trăi într-un mediu civilizat, dezvoltat şi curat! Noi suntem un popor nepregătit să fie bogat, dovadă fiind faptul că ne vindem prea ieftin, de parcă n-am avea conştiinţa valorii proprii!"
