Sărbătorirea "Apostolului ţărănimii argeşene"
La sfârşitul lunii, conducerea şi elevii Liceului Agricol îl vor sărbători pe cel ce dă numele unităţii de învăţământ pe care o reprezintă. Înfiinţat în anul 1920 la iniţiativa Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, Liceul Agricol a funcţionat la început ca "Şcoală de Horticultură, grădinărie, pomicultură şi sericicultură" pe moşia "Vatra Episcopiei", graţie unei donaţii făcute de Regina Elisabeta în anul 1916. După anul 1990, a primit denumirea de "Constantin Dobrescu". De atunci şi până acum, instituţia de învăţământ a trecut prin mai multe etape de dezvoltare, ajungându-se în prezent să aibă doar 3 clase de liceu şi una de profesională. Asta înseamnă un total de 99 elevi, mai puţini la număr faţă de anul trecut, când au fost înscrişi 120. Directorul adjunct Cristian Ion Popa ne-a oferit câteva informaţii asupra evenimentului ce se va desfăşura în data de 31 octombrie în curtea şcolii. "Vom începe ziua cu o slujbă religioasă, apoi vom desfăşura un program artistic împreună cu foşti şi actuali elevi şi profesori, deoarece vom avea şi invitaţi de onoare, apoi vor urma activităţi de socializare, revederi între generaţii, dar şi lansarea numărului 2 al revistei <<Mioriţa>>. Vă putem asigura că nu vor lipsi surprizele şi că ne vom aştepta cu drag oaspeţii".
Cine a fost Constantin Dobrescu-Argeş
S-a născut la 28 iunie 1856 în Muşăteşti. Fiul preotului Ion Dobrescu a făcut primele studii în satul natal, apoi la Curtea de Argeş şi la Piteşti. A urmat cursurile Seminarului Teologic din Curtea de Argeş, iar peste câţiva ani a studiat la Universitatea Liberă din Bruxelles, unde a obţinut titlul de doctor în Drept. Profesează ca învăţător (din 1874) în localitatea natală. Militează pentru înfiinţarea unor biblioteci populare, bănci rurale şi a unor magazine universale de consum, pentru a facilita ţăranilor accesul la educaţie şi la binefacerile vieţii moderne. Sub îndrumarea sa ia fiinţă Ateneul Central Rural (1879), pentru alfabetizarea ţăranilor adulţi. Aici funcţionează un ansamblu coral şi de joc popular, o bibliotecă publică, un muzeu etnografic şi pedagogic, o staţie agronomică, o arenă de gimnastică, o şcoală de adulţi, mai multe cercuri culturale, o bancă populară şi o revistă care să popularizeze respectiva activitate. Înfiinţează la Domneşti, în 1895, Cercul cultural "Şcoala Nouă", care devine societate culturală, dotat cu bibliotecă şi sală de lectură. Conduce mai multe publicaţii: "Ţăranul" - "prima publicaţie culturală şi politică din mediul rural", "Gazeta Poporului" şi "Gazeta Ţăranilor", prin care încearcă propagarea ideilor sale în lumea satelor, în scopul coagulării întregului personal din învăţământul rural în cercuri culturale. Prin vasta sa activitate politică, încearcă să-i reprezinte tot pe ţărani, ca membru al Parlamentului, din anul 1888 până în 1899, fiind ales deputat de Argeş. La 4 octombrie 1895 convoacă primul congres ţărănesc la Bucureşti, care pune bazele unei organizaţii politice ţărăneşti, "Partida Ţărănească", prima de acest fel, care funcţionează până în anul 1899. Colaborează cu personalităţi marcante ale istoriei noastre culturale şi politice: Vasile Kogălniceanu, Spiru Haret, Ion Luca Caragiale, Tudor Arghezi, Nicolae Filipescu, Take Ionescu sau Nicolae Fleva. A murit la 10 decembrie 1903, la Muşăteşti.
