Noua lege a salarizării: bugetarii cu salarii mai mici vor primi compensații până în 2031
Bugetarii al căror salariu ar scădea după aplicarea noii legi a salarizării ar urma să primească o diferență salarială tranzitorie, plătită lunar, până cel târziu la 31 decembrie 2031. Mecanismul este prevăzut în proiectul pus în dezbatere publică și are rolul de a proteja veniturile aflate în plată, dar numai în anumite condiții.
Angajații din sistemul bugetar nu ar urma să piardă bani la salariu după aplicarea noii legi a salarizării, chiar dacă noua grilă ar indica un venit mai mic. Diferența va fi acoperită printr-o compensație salarială tranzitorie, plătită lunar, până cel târziu la 31 decembrie 2031, potrivit proiectului pus în dezbatere publică.
Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene și ministru interimar al Muncii, a explicat că noua lege a salarizării va include un mecanism de protecție pentru angajații de la stat ale căror venituri ar putea scădea în urma recalculării.
Potrivit acestuia, dacă un angajat are în prezent, de exemplu, un venit de 4.370 de lei, iar noua grilă ar duce la un nivel calculat de 4.200 de lei, persoana va continua să primească 4.370 de lei.
„Pe 5 ani ai garantat venitul în plată”, a spus Dragoș Pîslaru.
Diferența dintre salariul rezultat din noua lege și venitul aflat în plată va fi acordată sub forma unei diferențe salariale tranzitorii. Aceasta se va calcula și se va plăti lunar, individual, până cel târziu la 31 decembrie 2031.
În proiectul noii legi a salarizării, diferența salarială tranzitorie este definită ca un drept salarial individual. Ea apare în situația în care salariul stabilit prin noua lege este mai mic decât salariul aferent lunii decembrie 2026.
Cu alte cuvinte, decembrie 2026 devine luna de referință pentru protecția veniturilor. Dacă, după aplicarea noii grile, salariul calculat este mai mic, angajatul primește diferența.
Această protecție se aplică în condițiile în care persoana ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
Dragoș Pîslaru a precizat că această compensație tranzitorie este impozabilă și intră în calculul contribuțiilor, ceea ce înseamnă că produce efecte și asupra drepturilor viitoare, inclusiv la pensie.
Proiectul prevede, de asemenea, că drepturile salariale stabilite prin lege sunt exprimate în valoare brută și sunt supuse impozitării, potrivit legii.
Ce venituri NU intră în calcul
Proiectul stabilește și câteva excepții importante. La calcularea salariului aferent lunii decembrie 2026, care va fi folosit ca reper pentru stabilirea diferenței salariale tranzitorii, nu vor fi incluse: drepturile salariale pentru activitatea desfășurată în proiecte finanțate din fonduri europene; drepturile salariale pentru gestionarea proiectelor cu fonduri europene; stimulentele acordate pentru gestionarea financiară a fondurilor europene.
Diferența salarială tranzitorie nu se acordă personalului nou încadrat în funcții din sectorul bugetar după intrarea în vigoare a legii.
De asemenea, pentru angajații aflați deja în sistem, proiectul prevede că diferența se acordă numai până la momentul încadrării sau promovării în altă funcție decât cea ocupată la data intrării în vigoare a legii.
Aceasta este una dintre cele mai importante nuanțe ale proiectului: protecția veniturilor este legată de funcția ocupată și de condițiile de muncă existente.
Cum se vor calcula salariile în noua lege
Noua lege propune o grilă de salarizare bazată pe coeficienți. Proiectul prevede 12 grade salariale, cu intervale de coeficienți între 1,00 și 8,00. Salariile de bază, soldele, salariile de funcție și indemnizațiile se stabilesc prin înmulțirea coeficientului cu valoarea de referință.
Valoarea de referință ar urma să fie stabilită anual prin hotărâre de Guvern, la propunerea Ministerului Muncii și a Ministerului Finanțelor, cu respectarea limitelor fiscal-bugetare.
Mecanismul se aplică lunar, atât timp cât sunt îndeplinite condițiile prevăzute în proiect, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2031. Diferența salarială tranzitorie nu va fi inclusă în plafonul prevăzut pentru anumite drepturi salariale, potrivit proiectului.
Ce pot face angajații nemulțumiți
Proiectul prevede și o procedură de contestare. Contestațiile privind stabilirea salariilor, sporurilor, premiilor sau altor drepturi salariale se depun la ordonatorul de credite, în termen de 20 de zile calendaristice de la comunicarea actului administrativ. Ordonatorii de credite trebuie să soluționeze contestațiile în 30 de zile calendaristice. Persoana nemulțumită se poate adresa apoi instanței competente.
Noua lege a salarizării unitare este unul dintre cele mai importante jaloane din PNRR. Dragoș Pîslaru a spus că adoptarea legii este legată de o miză financiară de 770 de milioane de euro din PNRR, iar termenul indicat pentru adoptare este 31 august 2026.
Oficialul a mai transmis că proiectul nu este gândit ca o majorare generală a salariilor din sistemul public, ci ca o reașezare a grilelor și o încercare de eliminare a unor inechități. Simulările prezentate de minister indică faptul că aproximativ 56% dintre posturile din sistemul public ar urma să înregistreze creșteri salariale.
