Adriana Ghiţă le-a cerut consilierilor municipali: "Daţi-mi pământul înapoi!"
Aceasta a fost cerinţa radicală formulată de o concitadină, care n-a ezitat să-i pună la zid pe aleşii urbei în ultima şedinţă a Consiliului Local Curtea de Argeş. Consilierul Nicolae Nedelcu a obţinut dreptul ca Adriana Ghiţă să se adreseze plenului, la punctul diverse. Şi dumneaei şi-a vărsat amarul strâns de-a lungul anilor din şirul lung de frustrări generate de faptul că n-a reuşit să intre în posesia drepturilor revendicate: "Eu sunt moştenitoarea mătuşii mele, care a făcut cerere de revendicare a suprafeţei de pământ pe care a deţinut-o şi i-a fost confiscată de către comunişti. Din 1991, de când a depus-o şi până când a închis ochii neîmpăcată, ba chiar până acum, nu s-a rezolvat. Ea a murit cu supărarea asta în suflet, dar eu, care am moştenit-o, n-am de gând s-o urmez fără să recuperez ceea ce ne aparţine. De ce n-aţi aprobat proiectul de hotărâre pentru trecerea acelor terenuri în domeniul privat al municipiului, ca să puteţi stinge litigiile iscate de cererile de revendicare nerezolvate?... Au luat terenuri unii care n-aveau dreptul şi proprietarii de drept au fost daţi la o parte. Eu vreau acum un răspuns, nu peste alţi 25 ani!"
"Presa ne-a pus la zid pe cei care am votat pentru..."
Izbucnirea i-a aparţinut consilierului PSD Gheorghe Popa şi dovedea frustrarea resimţită după criticile la care fuseseră supuşi cei ce aprobaseră proiectul primarului Nicolae Diaconu, prin care cam 500 ha teren care includeau păşuni, dar şi ferma şcolară a Liceului Agricol, urmau să fie trecute - conform unei legi ceva mai noi - din domeniul public în cel privat, cu scopul rezolvării cererilor de revendicare a proprietăţilor confiscate abuziv de către comunişti. Cel care se opusese cel mai vehement atunci fusese tot un consilier PSD, Ştefan Dumitrache, căruia i se alăturaseră şi alţi aleşi locali, astfel încât proiectul care ţinea de patrimoniu nu adunase voturile necesare pentru a se transforma în hotărârea aşteptată de Adriana Ghiţă şi de alte câteva zeci de argeşeni.
"N-am cunoştinţă să fi luat terenuri altcineva decât cei îndreptăţiţi!"
Aşa a încercat Constantin Panţurescu să stingă vâlvătaia supărării concitadinei, iscată de nedreptatea pe care o acuza când spusese: "În 2007 s-au dat 18 ha teren, dar eu n-am apucat nici atunci. Mi s-a spus că a fost bob numărat. Cum Dumnezeu au reuşit însă să se împroprietărească unii care n-aveau niciun drept, nefiind din Curtea de Argeş? Oare calitatea de angajaţi ai primăriei i-a ajutat şi dacă da, cât şi în ce fel?... Eu zic că dl. secretar şi dl. primar au contribuit la nedreptatea asta!" Acuzaţia directă l-a făcut pe Radu Chirca să riposteze: "Comisia judeţeană a aprobat propunerile primite din partea celei locale şi s-au eliberat titlurile legale de proprietate". Astfel de scuze n-au ţinut la Adriana Ghiţă: "În 2009 am făcut o sesizare la Consiliul Local, dar n-am primit vreun răspuns până acum..." "La noi n-a ajuns aşa ceva!" - a sărit ca ars consilierul Ion Şerban, cel care de ani de zile a cerut insistent, dar zadarnic, ca solicitările adresate de cetăţeni legislativului să nu mai fie dosite de angajaţii din executiv, aflaţi în subordinea primarului.
"Eu vreau pământul meu, cum spune legea, pe vechiul amplasament, care este liber!" Atunci a intervenit primarul Diaconu, precizând că suprafaţa de teren revendicată de dumneaei se află în componenţa fermei Liceului Agricol. Ceea ce a dovedit fără dubiu faptul că era la curent cu datele cauzei.
"Dacă n-ai auzit de boierii Brătieni, trebuie să mai citeşti ceva istorie!"
Asta a fost recomandarea care l-a scos din minţi pe Ştefan Dumitrache. Anterior, directorul muzeului invocase situaţia terenului donat la Agricol de regina Maria, pe care puseseră stăpânire şmecherii şi l-au vândut în mare parte, astfel că a apărut un nou cartier în nordul oraşului, botezat cu umorul specific meleagurilor noastre Beverly Hills. Dumitrache, membru în Consiliul de Administraţie al Liceului "Constantin Dobrescu", încerca să apere astfel ideea necesităţii păstrării cu orice preţ a fermei şcolare de la Noapteş. Adriana Ghiţă n-a avut reţineri în a-i închide gura cu o replică dureroasă, promovându-şi astfel inteligent propriul interes. Aparent a reuşit, dar a trebuit să se mulţumească doar cu satisfacţia platonică de a le fi spus aleşilor municipali ce avea pe suflet. Cât priveşte rezolvarea cererii de revendicare, n-a primit nici măcar o umbră de speranţă. Vorba cântecului: "Ne-am văzut, ne-am înjurat, dar nimic n-am rezolvat!..." Şi totuşi...
Şerban a băgat băţu-n muşuroiul de furnici roşii
Neastâmpăratul consilier local a cerut din nou imperativ ca executivul să prezinte scris consilierilor locali o situaţie cu suprafeţele de teren revendicate şi împărţite la Curtea de Argeş. N-a fost foarte clar dacă se referea la toate sau numai la cele 18 ha pomenite de Adriana Ghiţă, că s-ar fi dat acum vreo şapte ani pentru stingerea litigiilor. Greu de spus dacă solicitarea lui Şerban va avea vreo finalitate. Judecând după zvonurile care bântuie prin oraş, e greu de crezut că oamenii din primărie se vor da peste cap ca să-i facă pe plac unui consilier, cu preţul tulburării apelor. Fără a da neapărat credit la ceea ce se bârfeşte, e greu de crezut că nu s-au mai făcut şi greşeli în activitatea comisiilor de fond funciar care au funcţionat de-a lungul anilor. Dar şi mai greu e de estimat cum ar fi ele taxate, dacă ar face obiectul unor anchete. Aşa că nu ne rămâne decât să aşteptăm cu răbdare să vedem ce-o să iasă din toată povestea asta cu caracatiţa retrocedărilor, căci mai devreme sau mai târziu, dacă sunt ceva bube de genul celor reclamate de Adriana Ghiţă, ele se vor sparge, vărsând puroiul putreziciunii...
"Vom face o situaţie şi o vom prezenta legislativului"
Chestionat pe această temă, primarul Nicolae Diaconu a declarat: "Vom face o situaţie cu toate cererile de revendicări nerezolvate, nu numai a doamnei în cauză, incluzând amplasamentele terenurilor care au făcut obiectul cererilor şi o vom prezenta în legislativ pentru a căuta o soluţie de rezolvare legală". Simplă, pragmatică şi la obiect a fost această declaraţie. Iar pe modelul parlamentar mioritic atât de bine probat în ultimul pătrar de veac, următorul pas ar fi înfiinţarea unei comisii, căreia să i se încredinţeze misiunea de a cerceta ceea ce s-a întâmplat. După luni de zile, n-ar fi deloc de mirare ca aceasta, în loc de prezentare a unui raport cu propuneri de rezolvare, să-şi decline competenţa, lăsând sarcina rezolvării spinoasei probleme viitoarei administraţii municipale. Este - dacă vreţi - un fel de "lungeşte, Doamne, boala, până când se vor coace căpşunele..." Sau, dacă preferaţi, până când vor uita şi cei care au revendicat de obiectul cererilor formulate. Dar oare vor uita?...
