Aurel IIea şi-a găsit rude în "picior de Paris"!
După cum v-am informat în ediţia precedentă a ziarului nostru, cunoscutul om de afaceri din Curtea de Argeş şi-a găsit sâmbătă, la Poienărei, rude dintr-o ramură mai îndepărtată a familiei sale, originare din localitatea ardeleană Ghijasa de Sus. Acesta şi-a mărturisit uimirea, la microfon, după ce a primit de la primarul Virgil Baciu o diplomă de participare la Întâlnirea fiilor satului Poienărei, unde găsise în muzeul local printre eroii căzuţi în războaiele mondiale câţiva săteni cu numele de Ilea. "Am la mine o carte scrisă de o rudă, în care este pomenită o veche poveste de familie. Prin secolul al XVIII-lea, când Transilvania a intrat în componenţa Imperiului Austriac, s-a pus problema ca românii să treacă la religia greco-catolică. Un strămoş de-al meu a trecut munţii şi o perioadă de timp a trăit pe meleagurile Argeşului. Chemat de dorul de casă, s-a întors la Ghijasa, unde a fost luat militar, cătană, cum se spunea pe-acolo şi a ajuns până la Viena. Urmarea a fost aceea că atunci când s-a lăsat la vatră, a venit în straiele împăratului, adică în uniformă şi, de-atunci, cei din neamul nostru au fost identificaţi drept Ai Cătanei. Chiar şi eu sunt cunoscut în satul natal drept Aurelu' Cătanei... Când am fost prima dată aici, la Poienărei, m-a uimit faptul că straiele populare semănau foarte mult cu cele de dincolo de munţi. M-am lămurit cum stăteau lucrurile, când am aflat că tot cam prin vremea când venea acel strămoş al meu aici, destui oieri din Mărginimea Sibiului au trecut munţii şi s-au stabilit în zona subcarpatică din Ţara Românească, unde nu aveau oprelişti religioase şi cunoşteau oamenii şi locurile din timpul transhumanţei. Faţă de costumele de la Ghijasa, cele de aici sunt ceva mai vesele, au mai multă culoare, nu numai sobrul alb şi negru transilvan. Vizavi de problema cu numele meu, descoperit printre locuitorii din Poienărei, cred că va trebui să găsesc răgazul să cercetez situaţia..."
Nici nu şi-a încheiat bine povestea la microfon, că la masa dumnealui a venit o femeie în vârstă, care a vrut să ştie dacă într-adevăr se cheamă Ilea. Şi s-a explicat: "Vreau să ştiu, pentru că numele de fată al mamei mele era Ilea. Eu sunt Maria Păunescu..." Iată cât de mică este lumea asta mare!
