"Împăratul vroia o fată pentru el, era bătrân, dar ca să învieze, vroia ceva proaspăt"
Şi în acest an, profesorii care au corectat lucrările elevilor ce au susţinut proba de Limba română la Evaluarea Naţională au întâlnit exprimări hazlii care se pot încadra cu succes la categoria "perlelor". În ciuda subiectelor, considerate foarte uşoare, unii dintre candidaţi nu doar că au dat răspunsuri greşite, dar au folosit şi exprimări buclucaşe, stârnind hohote de râs, dar totodată şi îngrijorarea faţă nivelul slab de pregătire al unor elevi.
"Cratima dă sens versurilor şi întăreşte caracterul oral al acestei poezii de Petre Ispirescu", a scris un elev. Un altul a completat: "Cratima întăreşte foarte mult aceste rânduri ale marelui poet”. "Timpul este mirific şi pregăteşte pe împărat să se îndrăgostească", a explicat un alt candidat, precizând că "Împăratul vroia o fată pentru el, era bătrân, dar ca să învieze, vroia ceva proaspăt". "Îi mai veni inima la loc sugerează că chiar se simţea bine alături de o fetişcană", a explicat unul dintre candidaţi. "Cratima - semn de punctuaţie, dă muzicalitate versurilor". "Cratima asta se dă mereu la examene. N-am învăţat, am sperat că anul asta nu se mai dă". "Împăratul era nemulţumit deoarece îi crescuse un pom ce făcea mere de aur. În ciuda acestora, împăratul este nemulţumit că el făcea doar flori". "El era trist deoarece nu făcea decât flori şi mere bengoase". "Basmul este specia genului liric în care ăsta, poetul, îşi exprimă sentimente în mod direct faţă de un pom".
Alţi elevi, resemnaţi în faţa cerinţelor, care i-au depăşit, şi-au exprimat supărările în lucrări: "Completirea indirectă este: care prost îmi va corecta lucrarea?" "Ideile nu sunt atât de multe, dar ştiu că vroia să îşi cucerească un tron". "Nu am basmul predat, o să încerc să transform această idilă în baladă, că aşa şi aşa seamănă". "La fraza asta chiar nu mai ştiu". "Ştiu că această frază este de cauză aşa o fi". "Vă zic ceva, dar vrg (vă rog în limbajul adolescenţilor!) dar nu mai ştiu".
Pentru un alt elev, sărbătoarea despre care a relatat în lucrare i-a umit până şi profesori: "A fost o sărbătoare aşa şi aşa, când o vecină a fost violată de un violator, dar ei îi plăcea. Aşa că chiar a fost importantă pentru mine, pt că am stat mult timp cu imaginea asta în cap". Nici la gramatică nu au lipsit perlele. Pentru un candidat, "românească este adverb de mod", iar "în - verb predicativ”. Un alt elev a scris că "patru este verb auxiliar", iar "antonimul cuvântului frumoasa este cool".
n "O trăsătură a basmului popular e că umple capul ţăranului cu prostii când e obosit după muncă. Mulţi au luat, în viaţa reală, o megaţeapă, când au încercat să stea de vorbă cu animalele".
n "<<S-a supărat împăratul, nevoie mare>> înseamnă că personajul avea probleme cu stomacul şi trebuia să mănânce multe fructe. În plus era foarte pofticios şi n-avea de unde să cumpere mere".
n "Regele habar n-avea că merele de aur te strică la stomac şi insistă aiurea pe lângă pom".
n ''DNA-ul o să-i prindă şi pe hoţii de mere, ha ha ha!!!"
n ''Una dintre ideile princiopale ale texului dat, cum ziceţi dumneavoastră, este că vor să ne facă pe noi să credem că lupul fură de la prinţ. De parcă un animal ar putea să fure. Să fim serioşi!''
n ''Timpul acţiunii este când a vrut autorul să fie, noi n-avem de unde să ştim ce a vrut el să zică. Putem doar să presupunem''.
n ''Inima nu pleacă nicioadă nicăieri, aşa că nu avea cum să-i vină la loc... Asta înseamnă că autorul a scris nişte prostii - întrebaţi orice doctor''.
n "Ziua Internaţională a Iei este 1 decembrie... adică aşa ar fi normal să fie, că e un produs tradiţional românesc".
n "Ziua Iei e când vrea fiecare s-o poarte, că nu poţi obliga pe nimeni".
n "P.S. Dacă-mi daţi notă mare şi intru la liceul ăla unde vrea tata, mă lasă să plec la mare. Îmi daţi, vă rog, o notă mare?"
