Dezastru ecologic pe Buda, Capra şi Otic
Scandalul microhidrocentralelor din Munţii Făgăraş pare să se reaprindă cu şi mai mare intensitate, iar ţara noastră poate avea mari probleme din cauza construirii lor. Potrivit unui comunicat de presă emis de organizaţia WWF (World Wide Fund for Nature) România, Comisia Europeană demarează procedura de infringement împotriva României. Printr-o scrisoare oficială din 3 iunie 2015, Guvernul României a fost informat de Comisia Europeană că a demarat procedura de infringement împotriva ţării din cauza proiectelor de microhidrocentrale de pe râurile Dejani-Lupşa şi Vistişoara, de pe versantul nordic al Munţilor Făgăraş. Organizaţia susţine că procedura de infringement vizează şi proiectele distructive de pe versantul sudic al Munţilor Făgăraş, cele de pe râurile Capra, Buda şi Otic. Confirmarea Comisiei Europene vine la un an şi jumătate după ce WWF a depus două plângeri oficiale la instituţia europeană, semnalând o serie de încălcări sistemice ale legislaţiei europene şi naţionale privind apa şi biodiversitatea.
10 microcentrale pe Capra, Buda şi Otic
Încă din 2011 - la sesizarea prof. din Curtea de Argeş, Ovidiu Mihuţ, unul dintre cei mai împătimiţi iubitori de natură din comunitatea locală - cotidianul nostru a publicat mai multe materiale de pe şantierele microhidrocentralelor de pe cei trei afluenţi ai Argeşului. Drept urmare, s-a declanşat o campanie mediatică la nivel naţional şi internaţional pentru salvarea zonei montane din nordul judeţului Argeş. Reamintim că proiectul prevede construirea a 10 centrale electrice de mică putere pe cursurile de apă Capra, Buda şi Otic, într-o arie protejată, încadrată în reţeaua Natura 2000. În proiect erau implicaţi afaceriştii argeşeni Gheorghe Badea şi Valentin Vişoiu. Numai că s-a descoperit faptul că o parte din lucrări se executau de către constructori în albiile apelor respective, ceea ce contravenea legilor în vigoare. Dovezile strânse într-un film s-au prezentat inclusiv la postul nostru de televiziune, care împreună cu materialele publicate trăgeau un semnal de alarmă privitor la dezastrul ecologic prin afectarea biodiversităţii atât în ceea ce priveşte flora, dar şi fauna din acel areal protejat. Declanşarea procedurii de infrigement poate însemna obligarea ţării noastre la readucerea zonei afectate de construcţii în forma iniţială, precum şi la amendarea cu sume importante. Vom urmări ceea ce se va întâmpla şi vom informa publicul larg, pentru că problema este de mare interes, câtă vreme a intrat în vizorul organismelor europene.
