Rapsodia Păstorească
Duminică, un timp superb de primăvară, în ton cu sufletul oamenilor, a onorat Ziua comunei Corbi. Tradiţionala sărbătoare păstorească, ajunsă la o vârstă care impune respectul, este legată de ocupaţia de bază a locuitorilor, crescători de animale din tată-n fiu. Potrivit declaraţiei primarului Virgil Baciu, localnicii care i-au primit cu braţele deschise pe transilvănenii pribegiţi la sud de Carpaţi din cauza persecuţiilor religioase şi nu numai, acum câteva sute de ani, au durat în timp o comunitate de oameni gospodari şi mândri de priceperea lor de a se descurca din roadele muncii. Aşa că nu trebuie să mire pe cineva că la Rapsodia Păstorească de la Corbi, parada dansului şi portului popular care pleacă din centrul comunei şi străbate drumul judeţean pentru a ajunge la strada Carului şi apoi în punctul La Chilii cuprinde reprezentanţi ai numeroaselor comunităţi subcarpatice, ce au primit infuzia de sânge transilvan acum sute de ani. Rude ale localnicilor sunt cei de la Jina Sibiului, dar pe lângă ei apar cei de la Vaideenii şi Băbenii Vâlcii, de la Corbu (Olt) - cu vestiţii lor căluşari - de la Izvoarele (Prahova), de la Polovragi sau Baia de Fier (Gorj), dar şi din vecinătăţile imediate, cum ar fi Nucşoara sau Galeş, ori Botenii Argeşului. Spectacolul este unul de excepţie, mai ales când apar şi călăreţii mândri cu caii lor - sămânţă de Ducipali - care parcă s-au hrănit cu jeratic.
Premii la expoziţia de animale
Ca la orice eveniment cu tradiţie, expoziţia de animale de la Corbi este una de excepţie prin exemplarele de ovine din rasa ţurcană, mai ales, dar şi prin câinii de pază sau animalele de povară. Iar dintre câini s-a evidenţiat unul de rasa Kangal, din Asia Centrală, impresionant prin colţii ce pot ţine jivinele la distanţă, dar şi prin cele 80 kg de muşchi puse pe o carcasă masivă. Acesta este proprietatea oeşteanului Octavian Ambrinos şi a atras cam toate obiectivele aparatelor de fotografiat sau filmat. Animalele expuse au stârnit un interes deosebit vizitatorilor, iar puternica Asociaţie a cresătorilor de ovine "Corbii de Piatră", condusă de către medicul veterinar Ion Săvescu, i-a premiat pe proprietari. Foarte interesant a fost faptul că s-au primit pe lângă diplome şi bani, chiar şi pentru participare, după ce juriul condus de către un profesor universitar a deliberat şi a decis care sunt animalele care merită să fie evidenţiate. Primele trei locuri s-au premiat cu sume de 300, 100 şi 50 lei. Cel mai bun la tineret ovin a fost Stelian Poenaru, la berbeci - Petre Rizoi şi Irinel Petrică. Mihai Oproiu a fost premiat pentru exemplarele sale de oi, dar şi pentru cel mai tânăr şi talentat baci, remarcat pentru calitatea deosebită a brânzei produse în stâna sa. Lista premianţilor este destul de lungă, după cum urmează: veteranul Ion M. Mucenic (care are peste 1.000 miei), Ion Mogaru, Petre Metehoiu, Sorin Săroiu, Adrian Prodea, Dinel Constantin, Adrian Mucenic, Dumitru Liviu Oproiu, Gheorghe Băbeanu, Constantin Năstăsescu, Gheorghe Dragomir (Corbşori), Gheorghe Belu (Sboghiţeşti - Nucşoara), Gheorghe Preda (Brăduleţ), Gheorghe Bebeşelea (Jina), Marin Mandea (Bîrla - femele ovine) şi alţii. Primarul Virgil Baciu i-a acordat o diplomă şi o plachetă doctorului Ion Săvescu, omul care conduce o asociaţie cu peste 30.000 ovine.
Omagiu familiilor cu 50 ani convieţuire
Comunitatea locală are trăinicie seculară tocmai prin unitatea familiilor bine închegate, care nu se destramă la primele necazuri, ci strâng rândurile şi lasă în urma lor rodul muncii moştenire urmaşilor. Foarte normal şi la Corbi s-au cinstit cuplurile cu vechime în căsnicie, care au primit diplome şi premii băneşti simbolice. Anul acesta au fost premiate următoarele cupluri: Silvia şi Petre Bebeşelea; Elena şi Andrei Măţău; Ana şi Gheorghe Zamfir; Iosif şi Lucica Vânătoiu; Valerica şi Ion Scoverdea; Viorica şi Ion Băbeanu; Marina şi Ion Ologu; Victoria şi Iosif Bucur; Cornelia şi Ionel Ilinescu; Maria şi Vasile Ioniţă; Rodica şi Ion Mărtoiu; Maria şi Ion Dejanu.
Mascota ediţiei - veveriţoiul Riţă
Aceasta este surpriza făcută primarului şi celor prezenţi de către elevii care învaţă să facă lemnul să cânte în sculpturi sub îndrumarea meşterului popular Ion Rodoş. Cea mai talentată dintre fetiţe i-a dăruit lui Virgil Baciu un portret, pe care primarul l-a plasat rapid "primei doamne a comunei". Soţia dumnealui are acum cu ce-şi potoli dorul, atunci când stăpânul casei bate drumurile în interesul obştii pentru proiecte, documentaţii, avize şi alte chestiuni administrative, care sunt de-a dreptul cronofage.
Primarul Baciu are coloană vertebrală!
Şi a dovedit-o prin modul în care s-a comportat cu preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Florin Tecău, ajuns la eveniment după ora 13.30. Domnia sa a reiterat discursul standard despre sprijinul pe care-l acordă instituţia sa comunităţilor locale şi a promis continuitate. Virgil Baciu, evident nu uitase că fusese ignorat la ultima distribuire de fonduri pentru continuarea şi finalizarea lucrărilor la reţeaua comunală de apă şi i-a spus-o verde în faţă că vrea să vadă fapte şi nu să audă doar vorbe frumoase, atât de uşurele încât să le ia vântul. Educaţia l-a determinat să primească tradiţionala plachetă de la Consiliul Judeţean, dar şi să ofere, din partea comunităţii locale, diplome şi plachete oaspeţilor, începând cu Florin Tecău şi continuând cu primarii Nicolae Smădu (Domneşti), Alecu Evlampie (Brăduleţ), Niculaie Dragnea (Băiculeşti), Dragoş Boncea (Poienarii de Argeş), Eugeniu Pătru (Pietroşani), Aurel Bălăşoiu (Rociu), Pupăză Roşu (Stolnici), Ion Neacşu (Bârla), dar şi omologului de la Corbu, consilierilor judeţeni Gheorghe Bănică şi Emanuel Tică.
Spectacol folcloric de excepţie
Ansamblurile prezente La Chilii au numărat peste 500 membri şi s-au întrecut în cântece şi dansuri, încât cei mai vârstnici au devenit nostalgici după vremurile de demult, în care participau la Festivalul Naţional "Cântarea României". N-au lipsit horele care au sfidat căldura, dar nici buna dispoziţie de care a fost animată mulţimea de participanţi, care a ajuns la ordinul miilor şi a cinstit aşa cum se cuvine bucatele şi băuturile tradiţionale, afirmând cu tărie identitatea românească a oamenilor trăitori pe aceste binecuvântate meleaguri. La Mulţi Ani Corbi!
