Depunere de coroane la monumentul ostaşilor sovietici
Ceremonie discretă, lipsită de oficialităţi de prim rang
Zilele acestea se împlinesc 70 ani de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, la 9 mai 1945. Evenimentul care a marcat viaţa lumii nu numai în secolul XX este sărbătorit prin manifestări în majoritatea ţărilor care au participat la acea cumplită conflagraţie soldată cu milioane de morţi, schilodiţi, văduve, orfani şi ţări în ruine. Lumea de după s-a schimbat radical, s-au prăbuşit mari puteri şi s-au ridicat altele, care şi-au împărţit sferele de influenţă. SUA şi URSS au devenit principalii actori pe scena politică mondială, pe care se confruntau două sisteme: cel capitalist occidental şi cel comunist, oriental. Ţara Sovietelor, care a suferit cele mai mari pierderi în timpul războiului, l-a dat pe marele câştigător, Stalin, care a tras mai apoi un zid la Berlin între cele două lumi. Fără a mai face istorie, viaţa şi-a continuat cursul, indiferent de conducătorii care s-au succedat.
Cultul eroilor a fost şi rămâne de actualitate. Anul acesta s-au organizat manifestări speciale pentru cinstirea memoriei celor căzuţi în luptele din războiul pustietor care a bântuit lumea între 1 septembrie 1939 şi 9 mai 1945.
Ruşi şi azeri - în Argeş
Ieri au descins în judeţul nostru secretarul 2 al Ambasadei Federaţiei Rusiei la Bucureşti, însoţit de ambasadorul Azerbaidjanului. Pavel Alekseenko şi Farid Abdindajov au ajuns în jurul orei 10.30 la Piteşti, unde au depus coroane de flori la mormintele ostaşilor sovietici din Cimitirul "Sf. Gheorghe", în prezenţa unor reprezentanţi de rang inferior ai oficialităţilor locale. Două ore mai târziu au ajuns la Cimitirul "Sfinţii Îngeri", din Curtea de Argeş. Aici au fost întîmpinaţi de viceprimarul Cristian Mitrofan, de consilierul local Ştefan Dumitrache, managerul Muzeului Municipal, de un pluton de militari de la Batalionul 33 VM Posada, precum şi de rezervişti, precum coloneii Constantin Ghigheanu (fost primar al municipiului Curtea de Argeş în perioada 1992-1996) şi Laurenţiu Domnişoru. Ceremonia a fost cât se poate de discretă. După intonarea imnului României, Pavel Alekseenko a ţinut un scurt discurs prin care a explicat semnificaţia evenimentului şi a prezenţei în oraşul nostru şi, fără să se mai oficieze vreo vreo slujbă religioasă, (poate şi pentru că dacă ruşii sunt ortodocşi, majoritatea azerilor sunt musulmani), s-a trecut direct la depunerea de coroane de flori la monumentul închinat memoriei soldaţilor sovietici. Militarii noştri au dat onorul în poziţie de drepţi, pe timpul desfăşurării solemnităţii. (Să ne amintim că, în timpul războiului, la Corbeni a funcţionat un lagăr de prizonieri sovietici, care au lucrat în comună la întemeierea Satului Nou Antoneşti şi nu numai).
"Anul acesta am vorbit noi româneşte, la anul sperăm să vorbim toţi ruseşte..."
Declaraţia surprinzătoare îi aparţine lui Pavel Alekseeenko şi a fost făcută ziariştilor, în particular, la finalul ceremoniei, pe un ton greu de descifrat, dar oricum, deloc liniştitor. Oficial le-a mulţumit gazdelor pentru grija evidentă acordată compatrioţilor care-şi dorm somnul de veci în Cetatea Basarabilor. Şi aici, mulţumirile ar trebui să se îndrepte spre directorul SPGC, Ioan Ghiţă, în administrarea căruia este cimitirul oraşului.
La încheierea festivităţii, oaspeţii s-au îndreptat spre a doua capitală medievală a Ţării Româneşti, Câmpulung, pentru o ceremonie similară. Argeşul a fost primul judeţ din România unde s-a desfăşurat o astfel de ceremonie, dar nu va fi singurul. Din informaţiile pe care le deţinem, în zilele următoare, pînă la data de 9 mai, delegaţii similare vor ajunge la Braşov, Mediaş şi Sighişoara.
Ordine de sus
Pentru mulţi dintre participanţii la ceremonie a surprins absenţa oficialităţilor locale de prim rang, cum ar fi prefectul, preşedintele de consiliu judeţean, primarii de municipii, comandanţi de unităţi militare ş.am.d. Informaţii primite pe surse demne de toată încrederea dezvăluie faptul că s-au primit ordine categorice de la eşaloanele superioare civile şi militare, care interziceau prezenţa oficialităţilor amintite. Şi aici nu este vorba despre o lipsă de curtoazie, ci despre realitatea existenţei conflictului din Ucraina, care pune pe poziţii divergente Rusia şi aliaţii ei cu NATO şi UE, din care face parte şi ţara noastră. Iar declaraţia făcută de oficialul ambasadei Moscovei la Bucureşti, ieri, în particular, în faţa ziariştilor cu care a discutat la cimitir, poate fi caracterizată cel mai blând lipsită de diplomaţie, dacă nu chiar provocatoare. Dar asta este în primul rând problema superiorilor dumnealui, în cazul în care n-a avut misiunea de a transmite un astfel de mesaj. Totuşi, este păcat, că se pot întâmpla asemenea lucruri în împrejurări atât de solemne...
