CCR a decis că majorarea pensiilor cu 40% este constituţională
Curtea Constituţională a României a respins, miercuri, sesizarea Guvernului cu privire la legea care prevede majorarea cu 40% a punctului de pensie. Mai mult, judecătorii CCR au stabilit că actul normativ este constituţional. Aşadar, Curtea a discutat, miercuri, una dintre sesizările importante ale Guvernului. Mai exact, cea cu privire la legile pentru aprobarea rectificării bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020. Aceasta prevedea, printre altele, majorarea cu 40% a punctului de pensie. La mijlocul lunii octombrie a anului trecut, Executivul a sesizat Curtea Constituţională în vederea exercitării controlului prealabil de constituţionalitate privind Legea pentru aprobarea O.U.G. 135/2020 - rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 şi asupra Legii pentru aprobarea O.U.G. 136/2020 - rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020. În esenţă, Executivul reiterează în sesizarea adresată CCR argumentele potrivit cărora Parlamentul a ignorat exigenţele de previzibilitate ale legii şi perspectivele evoluţiei situaţiei bugetului consolidat şi a economiei generale. Acest lucru a avut consecinţa afectării principiului securităţii juridice. "În plus, abrogarea unor articole din ordonanţa de rectificare prin care Guvernul a majorat punctul de pensie de la 1 septembrie nu duce automat la aplicarea legii iniţiale atâta vreme cât nu au fost emise dispoziţii tranzitorii", a precizat Guvernul.
Totodată, Guvernul arată că parlamentarii "nu au identificat sursele clare de finanţare" a majorărilor propuse. Acestea erau necesare. În primul rând, pentru a acoperi cheltuielile urmărite şi care să reflecte principiul echilibrului bugetar, potrivit dispoziţiilor constituţionale. "Odată cu intrarea în vigoare a O.U.G. 135/2020, noua valoare a punctului de pensie, respectiv de 1.442 de lei, s-a aplicat de la data de 1 septembrie 2020, la valoarea maximă pe care o permite bugetul de stat. Şi majorarea salariilor profesorilor ar presupune "un necesar de finanţare din fonduri publice de 11,2 miliarde de lei în anul 2020. Respectiv 1,06% din PIB şi 34,3 miliarde de lei în 2021 (reprezentând 3,05% din PIB)". Dar, execuţia bugetului general consolidat în primele luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde de lei, respectiv 4,17% din PIB. În condiţiile actualei crize sanitare extrem de grave, în care presiunea asupra bugetului de stat este uriaşă din cauza creşterilor masive ale cheltuielilor nepermanente. Iar riscul de a avea un deficit bugetar uriaş în 2021 este unul ridicat. Parlamentul ar trebui să contribuie la corecţia deficitului bugetar. În schimb, Legislativul a ales să acţioneze în sens contrar acestui obiectiv, nerespectând astfel angajamentele europene pe care România are obligaţia a le îndeplini.
De asemenea, Executivul a subliniat faptul că rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 a fost construită pe baza "analizelor şi studiilor de impact", reprezentând un echilibru între toate domeniile care au necesitat finanţare astfel încât impactul economic al crizei sanitare să fie redus la "cel mai mic nivel posibil". "Distorsionarea construcţiei bugetare, prin introducerea de cheltuieli fără bază reală în nivelul veniturilor, are ca finalitate degradarea economică. Cu impact negativ în nivelul de trai al tuturor cetăţenilor, inclusiv al prezumtivilor beneficiari ai acestor cheltuieli. Totodată, gestionarea contextului economic actual necesită o raportare realistă la situaţia economică internaţională provocată de pandemie. Şi maximă precauţie în menţinerea echilibrelor bugetare în beneficiul tuturor cetăţenilor", a arătat Guvernul.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
