Februarie în meteorologia populară
"Ţăranului român nu-i trebuie cărţi astronomice, nici barometre, nici termometre, nici calendare tipărite. El e singur astronom şi calendarist. Pentru dânsul, calendarul adevărat e acela care îi spune cu acurateţe schimbrea timpului... Aşa un calendar însă nime nu-l poate face mai bine şi mai nimerit decât şi-l face el singur" - nota Simion Florea Marian în "Calendarele poporului român" de la 1877, citat şi în ampla monografie a satului Poenărei a istoricului Grigore Constantinescu. Iată care erau semnele lunii lui Făurar, pe baza cărora oamenii din nordul Argeşului aveau posibilitatea de a prevedea evoluţia vremii pe termen lung. Un strat abundent de zăpadă anunţă un an agricol mănos, însă dacă nu e viscolită, ziua de Paşte va fi friguroasă. Când bat puternic vânturile în februarie, ne putem aştepta la o vară secetoasă, iar dacă mai şi tună, e semn că în anotimpul călduros nu vor lipsi furtunile. O zi de 16 februarie însorită anunţă că iarna se va prelungi. Contrar, dacă se vor auzi cântând bufniţele sau piţigoii, trebuie să ne pregătim de o primăvară timpurie.
