Tradiţie şi actualitate la Cerbureni: Hramul Bisericii Sf. Paraschiva

De luni seara a început - potrivit tradiţiei - sărbătorirea hramului acestei biserici ortodoxe cu vechime seculară. Slujba de vecernie a fost oficiată de un sobor alcătuit din 12 preoţi care au ţinut să fie alături de părintele paroh Virgiliu Savu. După slujbă a urmat o agapă creştinească, la care au participat zecile de enoriaşi, nelipsiţi la astfel de evenimente. Pentru că, la urma urmei, în lumea satului, biserica rămâne un liant pentru cetăţeni, chiar şi în vremuri în care destui promovează ateismul. Şi asta pentru că ortodoxia s-a dovedit a fi unul dintre pilonii românismului, alături de pământul şi limba strămoşească moştenite de la bunii şi străbunii noştri, valori pentru care unii dintre ei şi-au vărsat sângele pe câmpurile de luptă.

 

 

Soare la slujba de hram

 

Ieri, numărul credincioşilor care au ajuns la biserica din dealul Cerburenilor a fost şi mai mare. Faţă de alţi ani, acum le-a fost mai uşor să calce drumul în picioare, pentru că a fost nu numai asfaltat, ci şi marcat. Fără laude deşarte, puţine sunt drumurile de ţară care arată atât de bine prin judeţul nostru sau aiurea, motiv pentru care edilii au meritat laudele ridicate de localnici. Slujba de hram de ieri a fost oficiată de un sobor de preoţi în frunte cu părintele protopop al Argeşului Alexandru State, cu decanul Facultăţii de Teologie Radu Taşcovici, cu prodecanul George Neacşu - profesor de Muzică orientală - şi cu alţi preoţi din comună sau din oraş. Trebuie remarcat faptul că strana a fost plină de profesori de muzică de la facultate, iar cântările lor au putut fi ascultate prin intermediul instalaţiei de sonorizare şi din afara bisericii de cei care n-au mai avut loc în interior. Slujba s-a încheiat cu o "Veşnică pomenire" pentru enoriaşii şi fiii satului trecuţi la cele veşnice, moment emoţionant pentru toţi cei prezenţi.

În acest timp, se lucra la bucătărie pentru pregătirea agapei creştineşti pentru hram. La diversele activităţi trudeau specialiştii în ciorba de burtă, sărmăluţe, piure, salate de varză, mămăliguţe şi alte lucruri care merg la casa sufletului omului - toate fierte în tuciuri uriaşe, puse pe pirostrii, deasupra focului din lemne.

 

Primarul Barbu - "taxat" de cerşetori

 

La ieşirea din sfântul lăcaş, primarul comunei a fost aşteptat de un grup de cerşetori ,care i-au urat de bine şi n-au rămas dezamăgiţi şi cu mîinile goale. Dar au fost cu obraz, căci n-au cerut decât câte 1 leu, "să fie de sufletul acelor la care-o gândi" - cum s-a exprimat unul dintre ei mai înfipt şi mai iute de limbă. Nicolae Barbu a plătit fără să crâcnească preţul notorietăţii. Asta pentru că majoritatea cerşetorilor sunt dintre cei care-şi fac veacul prin oraş şi e greu de crezut că vreunul era dintre locuitorii comunei Valea Iaşului. Un argument în plus a fost şi faptul că restul  edililor locali - viceprimarul Cristian Enescu sau consilierii locali Constantin Oancea ori Dumitru Sorescu - dar şi angajaţii primăriei, au fost scutiţi de plata tributului. De fostul deputat Gheorghe Miuţescu - singurul politician prezent la eveniment, dar în postura de prieten al localnicilor, nu dintr-una oficială - n-au prea îndrăznit să se apropie. Evenimentul s-a încheiat printr-o masă comună, la care au luat loc participanţii - enoriaşii, prietenii invitaţi şi chiar creştini neinvitaţi de cineva.

 

Istoricul bisericii

 

Părintele Virgiliu Savu sau Vergiu, cum îi zic cu creştinească dragoste enoriaşii, este un om şcolit inclusiv prin Grecia şi s-a dovedit din 1999, de cînd este parohul acestui aşezământ, a fi un om gospodar, care a ştiut să folosească raţional resursele de care a dispus. De fapt, edilii de la Valea Iaşului n-au întors vreodată spatele nevoilor bisericii şi în fiecare buget anual există sume alocate parohiilor, funcţie de posibilităţi, pentru rezolvarea problemelor. De la părintele Vergiu am aflat că prima atestare documentară a bisericii cu hramul Sf. Paraschiva de la Cerbureni se regăseşte în documente de arhivă datând de pe la 1644/'45, apoi din catagrafiile de la 1808 şi 1824 -  ca biserică din lemn, pe moşie megieşească, făcută de jupân Ştefan Corbeanu. În Catagrafia din 1833 apare cu acelaşi hram, ca şi la 1845, când este menţionat şi numele de Cerboreni. Actualul lăcaş de cult creştin ortodox a fost zidit în perioada 1858-1863, fiind finalizat în vremea lui Alexandru Ioan Cuza şi a PS Episcop D.D. Climent, avându-l drept ctitor pe preotul Nicolae Savu. Actualul paroh este unul dintre descendenţii săi şi duce mai departe misiunea păstoririi credincioşilor ortodocşi. Ca un semn de recunoaştere a modului în care-şi face datoria, ieri a primit din partea ÎPS Calinic, Arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului un mesaj de binecuvântare şi felicitare, transmis prin consilierul cultural Ovidiu Vlăsceanu şi părintele diacon secretar, Andrei. Citirea documentului arhieresc în biserică i-a impresionat pe enoriaşi.

Părintele Vergiu, mândru că a ctitorit tradiţia sărbătoririi hramurilor şi prin agape creştineşti, i-a asigurat pe toţi, la plecare, că-i aşteaptă şi anul viitor la prăznuirea Sf. Cuvioase Paraschiva, pentru a ridica un gând pios de mulţumire Celui de Sus.