Vizitează orașul regal Curtea de Argeș!

Curtea de Argeş, fosta cetate de scaun a Țării Românești, adăposteşte comori importante ale istoriei naţionale, fiind astăzi unul dintre cele mai importante puncte de atracție turistică. În oraş există două curţi medievale, una din secolele XIII-XIV - Curtea Domnească, împreună cu Biserica Sfântul Nicolae - și cealaltă din secolele XV-XVI - complexul Mănăstirii, împreună cu Palatul Episcopal.

Biserica Domnească Sfântul Nicolae

Complexul Feudal Curtea Domnească de la Argeș cuprinde astăzi doar o mică parte a Curții Domnești de odinioară. Găsim în interiorul său un ansamblu de monumente istorice, precum turnul de poartă al Curții Domnești, zidul de incintă, ruinele a două case, spre sud-vest - Casa Basarab I, iar spre nord - Casa lui Neagoe Basarab, ambele locuite de Neagoe Basarab în perioada în care venea să verifice construcția Mânăstirii Argeșului.
Curtea găzduiește și ruinele Bisericii Sân Nicoară din secolul al XIII-lea, însă clădirea din cadrul complexului care se află în cea mai bună stare este Biserica Sfântul Nicolae Domnesc, construită în stil bizantin. Datând din perioada cuprinsă între mijlocul și sfârșitul secolului al XIV-lea, Biserica Domnească este unul dintre cele mai vechi şi mai bine păstrate monumente din România medievală, fiind inclusă în Patrimoniul Cultural Mondial.
Biserica este încadrată ca perioadă de construcţie la începutul existenţei statale a Ţării Româneşti. A fost ridicată pe parcursul domniei chiar a primilor trei voievozi munteni, Basarab I, fondatorul dinastiei, a fiului său Nicolae Alexandru, care o termină de construit, şi a nepotului său, Vladislav Vlaicu I, sub a cărei domnie se va termina şi pictarea acestei magnifice ctitorii, între 1365-1369. Biserica Sfântul Nicolae Domnesc respectă modelul de construcţie bizantin, având o singură turlă centrală, situată deasupra zidurilor dispuse în cruce greacă. Exteriorul este frumos decorat cu un model care alternează cărămizi cu pietre de râu. Valoarea excepțională a acestei biserici este dată de pictura de o calitate extraordinară. Monumentul conservă pictura inițială din secolul al XIV-lea, precum și fragmente de frescă din secolul al XVIII-lea și secolul al XIX-lea.

Ruinele Bisericii Sân Nicoară

Biserica Sân Nicoară făcea parte din vechea incintă a Curţii Domneşti şi, conform cercetătorilor, a fost ridicată pe la sfârşitul secolului al XIII-lea. Prin urmare, lăcaşul de cult este mai vechi decât Biserica Domnească şi se spune că ar fi fost construit de Doamna Clara, mama vitregă a voievodului Vlaicu Vodă. Tot ce a mai rămas astăzi din biserică se prezintă sub forma unor ruine aflate pe platoul parcului cu acelaşi nume. Zidurile prezintă o alternanţă de şiruri de piatră de râu şi cărămidă. Săpăturile arheologice au scos la lumină resturi de ceramică smălţuită, monede de argint şi aramă, inele de argint din secolele XIV-XV, vase de sticlă şi fragmente de frescă.

Muzeul Municipal Curtea de Argeș

Muzeul Municipal Curtea de Argeş este situat în imediata apropiere a Bisericii Domneşti, în centrul oraşului, într-o cladire monument istoric. Instituția relevă, prin exponatele ce se regasesc acolo, istoria de secole a capitalei Țării Românești – Curtea de Argeș. Muzeul deține peste 14.000 de exponate provenind din descoperiri istorice și arheologice făcute în zona Argeșului, dar și din donații, fiind expuse în șapte săli amenajate după criteriul cronologic. Exponatele Muzeului Municipal Curtea de Argeş sunt obiecte de cult, arme, bijuterii, colecţii numismatice, documente, statuete din bronz ale domnitorilor de la Argeş.
Cum la Curtea de Argeș, în secolul XIV, s-a înființat de către Vladislav I prima monetărie a Țării Românești, colecția numismatică din Muzeul Municipal Curtea de Argeş este una semnificativa, cuprinzând monede dacice, romane, medievale, inclusiv monede de la regele maghiar, Carol Robert de Anjou. Multe dintre aceste monede au fost găsite la Curtea de Argeș, fapt ce dovedește importanța ca centru politic, economic și comercial a zonei.

Biserica Olari

În vestitul cartier de odinioară al olarilor, în apropierea Mănăstirii Curtea de Argeș, se află Biserica Olari, ce poartă hramul Adormirea Maicii Domnului. Este un monument cu aspect rustic, cuprinzând variate elemente de arhitectură din lemn și zidărie îmbinate original. A fost zidită în secolul al XVII-lea, prin strădaniile monahiei Salomia. Planul construcţiei, diferit de cel al arhitecturii munteneşti – cu turn clopotniţă lipit de corpul principal al clădirii – ne aminteşte de unele ctitorii moldoveneşti din epoca lui Ştefan cel Mare.
Se remarcă faptul că în cazul frescelor din interior, tabloul intitulat "Moartea" este reprezentat ca o forţă ce reglează echilibrul universal, acest tip de reprezentare scenică fiind unic în România şi printre puţinele din lume. Monumentul aminteşte de o veche îndeletnicire a oamenilor acestor locuri.

Muzeul de Etnografie Dumitru Norocea

La Curtea de Argeş, Dumitru Norocea a reușit cu multă răbdare să scoată la iveală pictura de secol al XIV-lea, pictură în stilul Renaşterii Paleologe. În perioada restaurării Bisericii Domneşti din Curtea de Argeş, a decis ca împreună cu soţia sa Elisabeta să-şi construiască o casă cât mai aproape de Biserica Domnească.
Dumitru Norocea şi-a dorit foarte mult ca locuinţa sa să devină muzeu, lucru dus la îndeplinire de soţia sa după moartea marelui artist. În anii 1985-1986, la parterul casei s-a organizat o expoziţie de etnografie. Găsim acolo vase de ceramică argeşeană, cusături şi ţesături specifice zonei, costume populare din arealul argeşean şi unelte folosite la îndeletniciri casnice şi munci agricole.
La etajul clădirii a fost organizată o expoziţie cu picturile realizate de Dumitru Norocea cu teme rustice, descrierea costumelor populare şi Răscoala din 1907. Tot la etaj, descoperim documente şi atestate ale pictorului restaurator, adeverinţe din perioada petrecută în Italia, paşaportul, şevalete, scaunul trepied, planşa de culori şi diverse pensule.

Casa Goangă

Este una dintre cele mai importante case memoriale din judeţul Argeș. Poartă numele familiei lui Petre Ştefănescu Goangă şi a fost, de fapt, casa bunicilor acestui artist. A fost construită la începutul secolului al XIX-lea şi este alcătuită din parter şi cerdac. Este cea mai amplă construcție rezidențială tradițională păstrată în centrul istoric. Prispa generoasă, de sub acoperișul de șiță, orientată spre curte, constituie elementul major al compoziției. Casa are şi o pivniţă ale cărei uşi poartă amprenta gospodăriilor tradiționale argeșene.
Petre Ștefănescu Goangă a studiat la Paris, iar vocea sa l-a făcut cunoscut în întreaga lume, devenind oaspetele îndrăgit al marilor scene de peste hotare. A fost cântăreţ de operă, bariton, dar şi pedagog. De asemenea, a jucat în filmul „Pantoful Cenuşăresei", regizat de Jean Georgescu, în anul 1969.
Casa Goangă este un monument istoric important și din perspectiva familiei artistului. Bunicul lui Petre Ştefănescu Goangă a fost o personalitate de seamă a României. Profesor de psihologie, rector la Universitatea din Cluj, membru al Academiei Române, acesta a înfiinţat prima instituţie de psihologie experimentală.

Mănăstirea Curtea de Argeș

Capodoperă a arhitecturii medievale, evocată în nemuritoarea baladă a Meșterului Manole, Mănăstirea Curtea de Argeș a fost ctitorită în vremea lui Neagoe Basarab și sfințită în 1517. Este una dintre cele mai valoroase construcții de artă și arhitectură bisericească, fiind inclusă în Lista monumentelor istorice din România.
Atrăgând turiști din întreaga lume, ansamblul mănăstiresc cuprinde monumentala Biserică „Adormirea Maicii Domnului”, Agheasmatarul, Palatul Episcopal și un frumos parc în stil franțuzesc de 10 hectare. Supusă mai multor lucrări de restaurare, forma actuală este dată de arhitectul francez André Lecomte du Noüy și de arhitectul român Nicolae Gabrielescu, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
În interior, pictura murală în ulei a fost executată de pictorii francezi F. Nicollem și Ch. Renouard, precum și de pictorul român N. Constantinescu. Biserica este plină de semnificație crestină, cei 12 apostoli fiind reprezentați de 12 coloane executate dintr-un singur bloc.
Vechiul iconostaz și câteva icoane de pe timpul lui Șerban Cantacuzino, din secolul al XVII-lea, se află în colecția de obiecte de artă de la Mănăstirea Curtea de Argeș. În mănăstire, se păstrează tablourile Regelui Carol I și al Reginei Elisabeta, precum și Evanghelia scrisă cu litere de aur de Regina Elisabeta.
Pronaosul adăpostește mormintele domnitorilor Țării Românești (Neagoe Basarab și Radu de la Afumați) și pe cele ale cuplurilor regale ale României - Carol I și Elisabeta, Ferdinand și Maria. Din același ansamblu mănăstiresc face parte și Paraclisul Palatului Episcopal, unde se află racla cu moaștele Sfintei Filofteia, patroana spirituală a Argeșului și a Țării Românești.

Fântâna Meșterului Manole

Lângă Mănăstirea Curtea de Argeș se află Fântâna Meșterului Manole. Balada populară, inspirată de o veche legendă, se încheie prin cumplita jertfă a lui Manole, ce-și zidește soția, fără de care construirea bisericii nu s-ar fi sfârșit.
Confirmând voievodului Neagoe Basarab că poate zidi o biserică și mai frumoasă decât ctitoria sa, este părăsit pe acoperiș împreună cu cei "nouă meșteri mari, calfe și zidari", luându-i-se schela. Meșterii își construiesc aripi de șindrilă cu ajutorul cărora zboară de pe acoperiș, încercând zadarnic să se salveze. Legenda spune că în locul unde a căzut Manole a țâșnit un izor cu apă limpede. Acolo a fost construită în stil rustic, în secolul al XIX-lea, de episcopul Iosif I, Fântâna Meșterului Manole.

Palatul Episcopal

Palatul Episcopal a fost ridicat între 1886 şi 1890 de regele Carol I, după planurile arhitectului francez André Lecomte du Noüy, cel care a reconstruit și frumoasa catedrală a mănăstirii. În aripa de nord, în sala aflată în oglindă cu Sala Manole, a fost organizat un muzeu care adăposteşte patru fresce originale ale Catedralei Mănăstirii, precum şi Catapeteasma dăruită de Şerban Cantacuzino. În ultimii ani, Reşedinţa Regală din Curtea de Argeş a trecut printr-un amplu proces de restaurare.

Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală

Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală este amplasată la intrarea în incinta Mănăstirii Curtea de Argeș și poartă hramul Sfintei Mucenițe Filofteia și Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. Edificiul servește drept catedrală a arhiepiscopului Argeșului și Muscelului, precum și necropolă regală. Necropola regală are 16 locuri de veci pentru membrii Casei Regale a României și arhiepiscopii Argeșului și Muscelului.