Constantin Baraschi (1902-1966) - Opere sculpturale definitorii 

Reprezentative pentru creaţia sa artistică sunt monumentele de for public de mari dimensiuni: "Aleea Cariatidelor" - din parcul bucureştean Herăstrău, element sculptural constitutiv al Ansamblului statuar "Fântâna Modura", realizat în anul 1939. Dispuse în două şiruri formate din câte 10 statui ce încadrează aleea, statuile reprezintă ţărănci în costume populare din Muscel şi Mehedinţi, purtând un ulcior pe cap. Statuia "Modura", care domină ansamblul, redă o ţărancă bihoreancă din Vadu Crişului, care i-a dat apă dintr-un ulcior lui Carol al II-lea, atunci când regele aterizase forţat în zonă. Ansamblul monumental a fost demolat în perioada comunistă, pe amplasamentul acestuia, fiind înălţată statuia "marelui geniu al omenirii, Iosif Visarionovici Stalin". Refacerea ansamblului realizat de Constantin Baraschi este opera sculptorului argeşean Ionel Stoicescu, absolvent al Academiei de Artă din Bucureşti, născut la Căldăraru-Argeş, în anul 1968. Reconstituirea celebrului anasmblu monumental realizată în anul 2006 a fost posibilă pe baza fotografiilor de epocă şi a cariatidei originale a Modurei descoperite în Cimitirul bucureştean Bellu.

Sculptorul este implicat direct în executarea, în anul 1938, a monumentului "Kilometrul zero" conceput de către arhitecţii Horia Creangă şi Ştefan Niculescu, amplasat în centrul Bucureştiului, în faţa ctitoriei domnitorului Constantin Brâncoveanu, Biserica "Sf. Gheorghe". Imaginând o roză a vânturilor, în spaţiul dintre raze, sunt gravate numele principalelor provincii istorice ale României Mari: Muntenia, Moldova, Ardeal, Dobrogea, Banat, Oltenia, Basarabia şi Bucovina; pe o sferă dispusă central sunt reprezentate semnele zodiacului, iar pe bazin sunt precizate distanţele de la kilometrul zero până la principalele oraşe ale României.

Figura legendară a voievodului Mihai Viteazul este evocată sculptural prin efigiile de bronz ale domnului unirii ţărilor române încastrate în podul de peste râul Neajlov, la Călugăreni, reconstruit în anii 1934-1935, în amintirea victoriei asupra turcilor din 23 august 1595.

Imaginea lui Nicolae Bălcescu a fost imortalizată în bronz printr-un bust expus în grădina publică din oraşul natal şi prin impunătoarea statuie ronde-bosse, din scuarul Galeriei de artă a municipiului Piteşti; monument de for public, statuia din bronz a lui Nicolae Bălcescu are dimensiuni impresionante: 4,40 m înălţime, fiind fixată pe un soclu de granit roşu, cu platformă de 4,50 m înălţime; cu o inscripţie pe soclu: "Nicolae Bălcescu. 1819-1852". Manifestând un interes evident pentru figura celebrului istoric şi revoluţionar paşoptist, sculptorul va realiza un bust al acestuia amplasat în Rotonda Scriitorilor din parcul bucureştean Cişmigiu.

La Predeal, în faţa gării este amplasat Grupul statuar "Apărătorii Predealului" consacrat de Constantin Baraschi eroismului Armatei Române în luptele din Primul Război Mondial desfăşurate în zonă. Sculptorul a conceput în bronz un episod de luptă, prin prezentarea unui grup de trei ostaşi: un mitralior, un soldat rănit, între ei, dominând scena, un altul cu capul ridicat şi cu pumnul strâns sugerând forţa unui apărător conştient al libertăţii gliei strămoşeşti.

Continuu preocupat de evocarea în bronz sau în marmură a unor personalităţi ale istoriei şi culturii naţionale, Constantin Baraschi a fost onorat de solicitarea comisiei senatului Universităţii ieşene "pentru grabnica înfăptuire a statuilor profesorilor Vasile Conta, Titu Maiorescu şi Alexandru D. Xenopol". Din păcate, din cele trei opere executate de artist, numai statuia lui A.D. Xenopol va rezista vremurilor incerte, tulburate de război şi de ideologia comunistă demolatoare, statuia junimistului Titu Maiorescu de la Universitate fiind distrusă în anul 1950, în întunericul unei nopţi, iar cea a filozofului Vasile Conta, îndepărtată nu se ştie unde. 

Au rezistat timpului busturile realizate de artist amplasate în Parcul "Carol I" din Bucureşti: "Nicolae Bălcescu", "George Coşbuc" şi "Alexandru Sahia", iar, în Câmpulungul Muscelului, "Nicolae Bălcescu" şi "Autoportret". Oraşului său natal, sculptorul îi va dedica "Ţăranca din Muscel", dar şi grupurile statuare de la stadion şi de la Cimitirul Flămânda. Pe litoralul românesc, la Constanţa, în patrimoniul Muzeului de artă din localitate se tezaurizează lucrările semnate de Baraschi: "Faun", "Tors", "Extaz" şi "Portretul compozitorului George Enescu", iar, în parcul teatrului constănţean, sculptura "Satirul şi nimfa". Muzeul de Artă din Ploieşti conservă proiectele statuilor ecvestre ale regilor României, Carol I şi Ferdinand. Statuia ecvestră a regelui Carol I de dimensiuni reduse [69x55x22 cm] din bronz patinat reprezintă proiectul realizat de artist pentru concursul iniţiat în scopul evocării participării domnitorului la Războiul de neatârnare din 1877-1878.

Din sculptura monumentală aparţinând artistului se remarcă "Monumentul ostaşului sovietic" amplasat în Şoseaua Kiseleff, inaugurat în prezenţa regelui României, Mihai I, în 1945,  monument conceput înaintea actului de la 23 august 1944, într-o perioadă în care victoria finală a Armatei Roşii în lupta împotriva Germaniei hitleriste devenise o certitudine în spaţiul românesc de operaţiuni militare. Constantin Baraschi va realiza, de asemenea, machete în bronz pentru o statuie ecvestră a voievodului Moldovei, Ştefan cel Mare, dar şi pentru generalissimul rus Alexandr Suvorov.

Dând curs unor "comenzi sociale speciale", a sculptat portretul scriitorului rus Maxim Gorki, al liricului cazah Djambul Djabaev şi a executat diverse lucrări de orientare ideologică proletcultistă: "Vladimir Ilici Lenin", "Omagiu partidului", "Primul 1 Mai liber", "Eliberarea", impunătoarea statuie de bronz "Dr. Petru Groza" înaltă de 4,5 m, fixată pe un soclu de 2,3 m din marmură roşie de Carrara, amplasată în localitatea natală a acestuia, Băcia - judeţul Hunedoara.

Preocupat de realizarea unor opere monumentale, Constantin Baraschi va realiza sculptura în bronz "Fata pe valuri" fixată în fântâna arteziană din centrul municipiului Galaţi, va decora, cu amplul basorelief "Zbor", faţada Uzinei "Tractorul" din Braşov, iar pentru blocul "Zodiac" din Calea Dorobanţi - Bucureşti concepe 16 panouri decorative de inspiraţie astrologică.

Autor al primului tratat românesc de sculptură

Devenind, în anul 1950, profesor la Institutul de arte plastice "Nicolae Grigorescu" din Bucureşti şi, ulterior, rector, artistul muscelean elaborează, pentru studenţii săi, un curs de sculptură extrem de apreciat în mediul universitar. Vasile Celmare, absolvent al acestei prestigioase instituţii de învăţământ superior, îl evocă pe maestru ca fiind "un tip mai aspru, dar cu suflet bun". Autor al primului "Tratat de sculptură" elaborat de un român, Constantin Baraschi a făcut, din catedra universitară de la Institutul de Arte Plastice, o tribună a educaţiei estetice, prelegerile sale fiind o pledoarie pentru promovarea valorilor autentice în sculptura românească. Conceput în două volume, tratatul, apărut la Editura Meridiane în 1962, a fost reeditat în 1964, cu un conţinut lax, structurat pe elemente definitorii pentru realizarea unei sculpturi care să nu contravină realităţii. Sunt analizate in extenso: "Reprezentări ale corpului uman în sculptură", "Anatomia membrelor şi a trunchiului", "Deosebiri morfologice teritoriale la oameni", "Proporţiile corpului omenesc", "Expresia corpului omenesc", "Desenul", "Elemente de perspectivă", "Modelajul elementelor anatomo-artistice ale capului" (urechea, nasul, gura, ochiul), "Armătura" (Scara de proporţii), "Modelajul nudului" (Nud după model de ipsos, Nud după model viu - după natură), "Sisteme de mărit" (Sistemul cadrului cu firul de plumb, "Sistemul cu trei compase", "Sistemul cadrului cu linii gradate şi teu", "Sistemul cu aparatul de mărit şi redus" - (pantomodelatorul), "Mişcări şi staţiuni" etc., etc.

Etern omagiu 

O maladie cardiacă va frânge pentru totdeauna, la 22 martie 1966, în Bucureşti, destinul marelui artist muscelean. Incinerat, urna cu cenuşă va fi depusă în Cimitirul Flămânda din Câmpulung-Muscel, unde dăltuise, "din inimă şi din lacrimi", pentru mama sa, Zoe Baraschi, în 1946, un excepţional monument funerar din marmură albă, impresionând printr-o inedită compoziţie - pe un fus de coloană canelat cu capitel ionic, fiind sculptat capul unui Crist profund îndurerat, dar şi prin semnificaţia destinaţiei acestuia relevată de supremul omagiu inscripţionat pe parapetul de piatră: "În memoria scumpei mele mame şi a tuturor mamelor care, asemeni ei, şi-au închinat viaţa copiilor lor." 

Excelentul critic de artă Raoul Şorban, referindu-se, în lucrarea sa "Constantin Baraschi", la opera marelui sculptor muscelean, considera că "Interpretând într-un chip personal tradiţia, precum şi unele experienţe ale sculpturii figurative europene contemporane, Constantin Baraschi a păşit pe o cale mai fidelă propriei sale individualităţi, fără să fie nevoit a renega neîndoielnica măiestrie acumulată într-o lungă şi laborioasă carieră, fără să apeleze la soluţii arhaizante primitive sau antirealiste..." Membru corespondent al Academiei Române, sculptorul Constantin Baraschi s-a bucurat de evidenta preţuire a contemporanilor, înălţându-se pe piedestalul creaţiei sale, întru eternitatea artei naţionale româneşti.

Bibliografie selectivă: Cruceană Paul Ioan - Stavile-n calea uitării, Piteşti, 2011; Minasian Eduard - Oameni de seamă ai Argeşului: Constantin Baraschi, în "Argeşonline", 12.II. 2012; Şorban Raoul - Constantin Baraschi,  Bucureşti, 1966; Artindex - Constantin  Baraschi; Crispedia.ro - Constantin Baraschi; Wikipedia, enciclopedia liberă - Constantin Baraschi. Surse imagini: Wikipaintings, Artmark, Artindex, Google.

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!

fShare

Tweet